Crește bilanțul victimelor după un cutremur major care a lovit regiunea muntoasă Tibet din China, marți dimineață, a informat presa de stat chineză, scrie BBC. Cutremurul care a lovit orașul sfânt Shigatse din Tibet în jurul orei locale 09:00 (01:00 GMT) a avut o magnitudine de 7,1 și s-a produs la o adâncime de 10 kilometri, potrivit datelor de la US Geological Survey, care a semnalat că mai multe replici s-au resimțit în zonă.

Presa de stat chineză a raportat că cutremurul a avut o magnitudine ceva mai mică de 6,8, și a distrus peste 1.000 de case. Postările pe rețelele sociale arată clădiri care se prăbușesc în timpul replicilor puternice.

Oficialii se tem că mai pot avea loc cutremure în zonă, dar „probabilitatea unui seism mai mare este scăzută”, transmite antena3.ro.

Forțele aeriene chineze au fost trimise pentru misiuni de salvare, de asemenea au fost trimise drone în zona afectată, care se află la poalele Muntelui Everest și unde temperaturile sunt acum mult sub zero. În zonă a fost întreruptă furnizarea de apă și energie electrică.

Președintele chinez Xi Jinping a cerut să fie depuse eforturi de căutare și salvare pentru a minimiza numărul victimelor.

În timp ce în Nepal s-au simțit cutremure, nu au fost raportate pagube sau victime, a declarat pentru AFP un oficial local din regiunea Namche din Nepal, lângă Everest.

Institutul pentru analiza seismelor din Tibet a declarat marți pentru BBC că nu sunt informații cu privire la victime, deoarece încă se fac verificări.

În regiunea, care se află lângă o falie majoră a plăcilor tectonice indiene și eurasiatice, au loc frecvent activități seismice. În 2015, un cutremur cu magnitudinea de 7,8 în apropiere de Kathmandu, capitala Nepalului, a ucis aproape 9.000 de oameni și a rănit peste 20.000.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #cutremur #Tibet

Salariile procurorilor ar trebui ajustate în funcție de inflația anuală și de creșterea economică, printr-o formulă matematică ce nu ar lăsa această decizie exclusiv la discreția Guvernului. Propunerea a fost făcută de președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, care pledează pentru consolidarea garanțiilor sociale ale procurorilor.

Potrivit lui Dumitru Obadă, mecanismul de salarizare ar trebui să țină cont de realitățile economice ale Republicii Moldova, dar și să asigure independența sistemului procuraturii.

„Să nu fie decizia exclusiv a executivului pe dimensiunea bugetară în domeniul justiției, dar să fie formula care a fost efectuată de Curtea Constituțională”, a declarat șeful CSP pentru Politik.md.

Acesta a făcut referire la reperele stabilite de Curtea Constituțională în 2023, susținând că valoarea de referință pentru salarizare ar trebui corelată cu evoluția economică și inflația anuală.

„Este o formulă matematică care nu lasă […] decidentul final să fie executivul sau decidentul politic, până la urmă. Asta este o garanție de independență în dimensiunea garanțiilor sociale”, a explicat Dumitru Obadă.

Președintele CSP a recunoscut că Republica Moldova se confruntă cu provocări bugetare și financiare, însă consideră că asigurarea unor garanții sociale adecvate este esențială pentru funcționarea unui sistem judiciar independent, integru și imparțial. În opinia sa, condițiile de muncă și stabilitatea financiară a procurorilor trebuie să le permită acestora să-și exercite atribuțiile fără preocupări legate de necesitățile de bază, locuință sau distanța față de locul de muncă, inclusiv în cazul celor repartizați în procuraturile regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cere modificarea proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, astfel încât să fie garantată ajustarea anuală a salariilor procurorilor și să fie reduse diferențele nejustificate față de judecători. Solicitarea a fost formulată după ce CSP a examinat, în ședința din 24 septembrie 2026, versiunea revizuită a proiectului de lege.