Deși mai mulți refugiați ucraineni merg la misiunile diplomatice din Republica Moldova pentru a-și perfecta actele, mai multe documente nu pot fi ridicate actualmente. Bunăoară, pentru eliberarea pașapoartele biometrice se pot depune cereri, dar nu se cunoaște când persoanele vor putea intra în posesia lor.

Anterior, procedura prevedea că ucrainenii vor depune o cerere și vor parcurge toate formalitățile. Pe pagina web a misiunii diplomatice este indicat că eliberarea documentului se efectua (n. red. până la invazia Rusiei) în baza cererii, pentru persoanele care au pierdut documentul, au intrat în Republica Moldova când erau minori și nu îl dețineau, dacă acesta a expirat, a fost deteriorat, pierdut sau nu mai are pagini libere pentru mențiuni.

În acest caz era necesar completarea unei anchete, prezentarea actelor care confirmă identitatea și cetățenia ucraineană, actele referitoare la șederea pe teritoriul Republicii Moldova, o cerere care prevede că pașaportul vechi rămâne la posesor și confirmare a plății consulare în valoare de 130 de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce poate face ambasada?

Pe 26 februarie, după ce în Ucraina au demarat acțiunile militare, Ambasada Ucrainei informa că persoanele venite din zona de conflict nu au nevoie de programare, iar toate serviciile se prestează conform rândului viu format. Diplomații informau că refugiații pot depune actele pentru perfectarea pașaportului biometric, însă acesta este confecționat în Ucraina, iar din cauza luptelor procesul este sistat. Drept urmare, nu se cunoaște când persoanele care au solicitat eliberarea documentului îl vor primi.

La fel, Ambasada puncta că prelungirea pașaportului străin la misiunile diplomatice nu este posibilă, precum și eliberarea buletinului de identitate al cetățeanului ucrainean. Totuși, cei care au venit cu minori, dețin pașaportul biometric valabil și actele confirmative, în cazul când vor să se deplaseze în străinătate, pot solicita responsabililor Ambasadei să includă informațiile despre copii în propriul pașaport.

Ulterior, pe 6 martie, misiunea diplomatică a venit cu o actualizare. Atunci Ambasada informa că autoritățile din țara vecină au modificat procedurile, în contextul stării de război, iar ambasada poateprelungi pașapoartele străine pentru termenul de până la cinci ani. Cei care intenționau să solicite serviciul erau îndemnați să transmită preventiv o solicitare la adresa de e-mail consul.ukremb.md@gmail.com, pentru a obține detalii suplimentare.

Cum se întorc acasă sau pleacă în alte țări refugiații fără pașaport străin?

Pentru revenirea în Ucraina, cetățenii țării vecine trebuie să prezinte la hotar pașaportul străin sau, dacă nu îl dețin, așa numitul pașaport alb – un document confirmativ eliberat de misiunea diplomatică. La sfârșitul lui februarie ambasada preciza că nu mai are asemenea formulare în stoc și nu știe când acestea ar putea fi livrate.

Diplomații mai precizau că persoanele care dețin actul nu pot să traverseze decât hotarul moldo-ucrainean. În cazul în care refugiații nu dețin un document de călătorie, ei trebuie să apeleze la Biroul Migrație și Azil, conform Ambasadei. După ce vor trece prin formalitățile corespunzătoare, ei primesc „pașaportul refugiatului” – document care le permite deplasarea spre alte țări, dacă dețin vizele necesare, conchide Ambasada Ucrainei.

#ambasda Ucrainei în Moldova #războiul din Ucraina #refugiati

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.