Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat frustrarea miercuri, 4 septembrie curent, după ce capitalele europene au subminat eforturile sale de a asigura un echilibru de gen în viitorul Colegiu al Comisarilor Europeni, care va conduce activitatea executivului UE în următorii cinci ani, relatează Euronews.

Într-o scrisoare adresată șefilor de stat și guvern în iulie, von der Leyen a cerut explicit fiecărei țări să nominalizeze doi candidați – un bărbat și o femeie – pentru rolul de comisar european. Cu toate acestea, doar Bulgaria a respectat solicitarea, care nu avea forță legală.

Von der Leyen a purtat negocieri cu mai multe state membre mici, solicitând înlocuirea candidaților bărbați cu femei. În acest moment, lista candidaților pentru viitoarea echipă a Comisiei include nouă femei și 17 bărbați.

„De-a lungul vieții mele politice m-am luptat pentru ca femeile să aibă acces la poziții de decizie și de conducere”, a declarat von der Leyen la Bruxelles. „Experiența mea este că, dacă nu ceri acest lucru, nu îl obții. Nu vine natural. De aceea am trimis scrisoarea.”

Von der Leyen a denunțat lipsa candidatelor femei, menționând că doar patru țări – Spania, Suedia, Finlanda și Croația – au propus inițial femei. De asemenea, Kaja Kallas, fostul prim-ministru al Estoniei, a fost nominalizată pentru rolul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe în iunie.

„Dacă nu aș fi trimis acea scrisoare, cum ar fi arătat situația? Propunerile inițiale, cu excepția Înaltului Reprezentant și a mea, ca Președintă, ar fi fost patru femei și 21 de bărbați din 25 de state membre”, a subliniat von der Leyen. „Fără acea scrisoare și fără acea discuție, acesta ar fi fost Colegiul viitor.”

Von der Leyen a sugerat că eforturile sale au fost esențiale pentru nominalizările din Belgia, Portugalia, Bulgaria și România, care și-a înlocuit recent candidatul bărbat cu europarlamentara Roxana Mînzatu. Diplomatic, von der Leyen încearcă să convingă și alte state mici, precum Slovenia și Malta, să-și retragă nominalizările masculine în favoarea unor femei.

Deși Slovenia a refuzat să-și retragă candidatul, Tomaž Vesel, și nici candidatul Maltei, Glenn Micallef, nu are experiență guvernamentală, von der Leyen a subliniat că competența și experiența relevantă sunt criteriile principale pentru a se alătura echipei sale.

„Primul criteriu este competența”, a explicat von der Leyen. „Comisia are nevoie de competență, iar aceasta înseamnă experiență politică de rang înalt, experiență executivă – de exemplu, foști prim-miniștri, miniștri sau diplomați de rang înalt.”

Von der Leyen a recunoscut că în unele cazuri candidații bărbați erau mai competenți decât alternativele feminine, dar a adăugat că există și situații în care se întâmplă invers. Confirmarea finală a echipei și distribuția portofoliilor este așteptată săptămâna viitoare, iar toți candidații vor trebui să treacă prin audieri în comisiile Parlamentului European înainte de a-și prelua rolurile oficiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#egalitate de gen #UE #Ursula von der Leyen

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.