Președintele Emmanuel Macron l-a numit joi, 5 septembrie, pe Michel Barnier în calitate de prim-ministrul al Franței.

După mai multe zile de căutare laborioasă a unui profil pentru fotoliul de prim-ministru, Macron s-a decis asupra acestui om de dreapta cu o vastă experiență politică, transmite Digi24.ro.

„Îl aveam în vizor de mult timp”, a dat asigurări un consilier de la Palatul Elysée.

Cine este Michel Barnier

El este un politician de dreapta cu rădăcini gaulliste și are 73 de ani – ceea ce face din el cel mai vârstnic prim-ministru al celei de-a cincea Republici franceze.

În 2021, acesta s-a prezentat la congresul Republicanilor francezi unde a fost desemnat candidatul dreptei la prezidențiale, eșuând în primul tur cu 23% din voturi. Numele său a fost, de asemenea, menționat pentru o vreme pentru a conduce lista Republicanilor pentru alegerile europene din 9 iunie.

Emmanuel Macron l-a însărcinat pe Michel Barnier cu „formarea unui guvern de uniune care să servească țara și poporul francez”, a precizat Elysée într-un comunicat de presă.

„Această numire vine după un ciclu de consultări fără precedent, în cursul căruia, în conformitate cu datoria sa constituțională, președintele s-a asigurat că prim-ministrul și guvernul care va veni vor îndeplini condițiile pentru a fi cât mai stabile posibil și își vor oferi șansa de a reuni cât mai larg poporul”, a adăugat președinția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Franta #Macron #numire #premier

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.