Lituania a devenit prima țară europeană care renunță complet la gazul rusesc. Decizia vine drept răspuns la solicitarea Kremlinului de a plăti livrările în ruble, anunță Ministerul Energiei de la Vilnius.

Potrivit autorității, importurile au fost stopate sâmbătă, 2 aprilie. Conform Deutsche Welle, actualmente volumul necesar de gaz este furnizat prin terminalul de la Klaipeda.

„Din această lună – nu mai există gaz rusesc în Lituania. Cu ani în urmă țara mea a luat decizii care astăzi ne permit fără nicio durere să rupem legăturile energetice cu agresorul. Dacă o putem face, o poate face și restul Europei”, afirmă președintele Gitanas Nauseda.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Începând cu 2014, lituanienii au început să construiască în portul din Klapeida un terminal care recepționează gaz de pe nave specializate care îl transportă de la diverși furnizori și îl stochează, apoi îl transmite consumatorilor prin intermediul unei conduce. Astfel, a fost asigurată securitatea energetică a regiunii baltice.

Rusia a oferit acum câteva săptămâni ultimatum țărilor neprietenoase să achite facturile pentru livrarea gazului rusesc în ruble. Occidentalii au calificat decizia drept încălcare unilaterală a contractului și au refuzat categoric solicitarea.

Ulterior, au apărut informații despre indecizia Moscovei, în special după ce premierul italian Draghi a comunicat că Putin i-a spus că va permite achitările în dolari și euro, deși Kremlinul reitera că dacă „nu vor fi ruble, nu va fi nici gaz”. Peste câteva zile, însă, retorica s–a schimbat, iar oficialii spunea că pe 1 aprilie robinetul nu se închide, deoarece furnizările efectuate se plătesc abia în mai.

Mai târziu s-a aflat că statele care procură resurse trebuie să deschidă conturi speciale în ruble și valută la Gazprombank. Entitatea va accepta plățile și le va converti în ruble.

#gaz rusesc #Lituania #livrarea gazului #plata gazului în ruble

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.