Lituania a devenit prima țară europeană care renunță complet la gazul rusesc. Decizia vine drept răspuns la solicitarea Kremlinului de a plăti livrările în ruble, anunță Ministerul Energiei de la Vilnius.

Potrivit autorității, importurile au fost stopate sâmbătă, 2 aprilie. Conform Deutsche Welle, actualmente volumul necesar de gaz este furnizat prin terminalul de la Klaipeda.

„Din această lună – nu mai există gaz rusesc în Lituania. Cu ani în urmă țara mea a luat decizii care astăzi ne permit fără nicio durere să rupem legăturile energetice cu agresorul. Dacă o putem face, o poate face și restul Europei”, afirmă președintele Gitanas Nauseda.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Începând cu 2014, lituanienii au început să construiască în portul din Klapeida un terminal care recepționează gaz de pe nave specializate care îl transportă de la diverși furnizori și îl stochează, apoi îl transmite consumatorilor prin intermediul unei conduce. Astfel, a fost asigurată securitatea energetică a regiunii baltice.

Rusia a oferit acum câteva săptămâni ultimatum țărilor neprietenoase să achite facturile pentru livrarea gazului rusesc în ruble. Occidentalii au calificat decizia drept încălcare unilaterală a contractului și au refuzat categoric solicitarea.

Ulterior, au apărut informații despre indecizia Moscovei, în special după ce premierul italian Draghi a comunicat că Putin i-a spus că va permite achitările în dolari și euro, deși Kremlinul reitera că dacă „nu vor fi ruble, nu va fi nici gaz”. Peste câteva zile, însă, retorica s–a schimbat, iar oficialii spunea că pe 1 aprilie robinetul nu se închide, deoarece furnizările efectuate se plătesc abia în mai.

Mai târziu s-a aflat că statele care procură resurse trebuie să deschidă conturi speciale în ruble și valută la Gazprombank. Entitatea va accepta plățile și le va converti în ruble.

#gaz rusesc #Lituania #livrarea gazului #plata gazului în ruble

Peste 68 de milioane de lei au fost investiți, în perioada 2022-2026, în lucrări de curățare, adâncire, decolmatare și amenajare a albiilor mai multor râuri din Republica Moldova. Intervențiile au fost realizate pe râurile Răuțel, Botna, Bîc, Răut și Lăpușna, iar pe unele sectoare lucrările continuă.

Pe râul Răuțel, în raionul Fălești, au fost efectuate lucrări de decolmatare și regularizare pe un sector de 6,5 kilometri, în hotarele UTA Răuțel.

Intervenții importante au fost realizate și pe râul Botna. În raionul Căușeni, albia a fost curățată și adâncită pe o lungime de 6,1 kilometri, iar în perimetrul localităților Zaim, Căușeni, Cîrnățeni, Plop-Știubei și Chircăiești au fost decolmatați alți 19 kilometri de râu.

În raionul Ialoveni, lucrările au cuprins un sector de 24 de kilometri, în hotarele localităților Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi, Bardar, Pojăreni, Costești, Zâmbreni și Horești, între lacurile de acumulare Costești și Ulmu. Pe un alt sector de 15 kilometri, dintre lacurile de acumulare Costești și Răzeni, lucrările sunt în desfășurare.

Pe râul Bîc continuă lucrările de curățare și adâncire a albiei pe un sector de 11 kilometri, între orașul Strășeni și lacul de acumulare Ghidighici. Intervențiile sunt planificate pentru perioada 2025-2026.

Și pe râul Răut se desfășoară lucrări de decolmatare, pe un sector de 10,5 kilometri, de la hotarele UTA Băhrinești până la lacul de acumulare Florești. Acestea urmează să fie finalizate în perioada 2025-2026.

Pe râul Lăpușna au fost efectuate lucrări de curățare și adâncire a albiei pe o lungime de 15 kilometri, de la lacul de acumulare Mingir până la râul Prut.

Autoritățile anunță că lucrările de amenajare și protecție a resurselor de apă vor continua. În perioada următoare sunt planificate noi intervenții pe sectoare ale râurilor Cogîlnic, Lăpușna, Botna, Ciulucul Mare și Tigheci.

Prin aceste proiecte, autoritățile urmăresc îmbunătățirea gestionării cursurilor de apă, protejarea resurselor de apă și reducerea riscului de inundații pentru localitățile și terenurile din apropierea râurilor.