În Parlament activează 262 de doamne deputate și angajate ale Secretariatului, ceea ce reprezintă 57 la sută din numărul total de parlamentari și angajați. Datele au fost prezentate de Parlament, astăzi, 8 martie, cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii.

Potrivit datelor, 40 de femei, ceea ce reprezintă 39,6% din corpul de deputați, sunt în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a. Este cel mai mare număr de doamne parlamentare pe care l-a avut Legislativul de la Chișinău vreodată.

Fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate are în componența sa un număr de doamne deputate peste media generală: 26 de femei din 63 de deputați sau 41,27%. Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor – 12 din 32 de deputați sau 37,5%. Cota femeilor printre deputații Fracțiunii parlamentare a Partidului Șor este de 33,33% – două femei din șase deputați aleși.

Republica Moldova se află printre țările europene care au înregistrat o pondere ridicată a femeilor-membre în Parlament.

Țara noastră a implementat măsuri de stimulare a participării femeilor în alegeri. În 2016 au fost introduse modificări în legislație referitoare la cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la formarea Guvernului, la constituirea forurilor de conducere a partidelor politice și în procesul de constituire a listelor electorale pentru alegerile naționale și locale.

În legislatura curentă, Parlamentul a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Este un instrument indispensabil al sistemului de ocrotire a drepturilor omului. Moldova a devenit, astfel, al 35-lea stat membru al Consiliului Europei (din 47) care ratifică Convenția de la Istanbul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#8 martie #deputate #femeie #parlament

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.