Când vine vorba de lumea mamiferelor, oamenii tind să iasă destul de mult în evidență. În timp ce multe animale împărtășesc anumite aspecte ale inteligenței noastre, ele nu o duc la același nivel pe care îl avem noi.

O echipă de cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts a descoperit că, în comparație cu alte mamifere, creierul uman are un număr mult mai mic de canale neuronale care permit fluxul de ioni, precum calciu, potasiu și sodiu.

Una dintre descoperirile lor se referă la dendrite, structurile ramificate de la vârfurile celulelor nervoase prin care impulsurile electrice ale creierului sunt recepționate prin canale ionice. De aici, dendrita generează ceea ce numim un potențial de acțiune, care transferă semnalul mai departe.

Cercetarea a fost extinsă pentru a include 10 specii: soricide, șoarece, gerbil, șobolan, dihor, iepure, macac și, desigur, oameni, folosind mostre de țesut excizat de la pacienții cu epilepsie în timpul intervenției chirurgicale pe creier.

O analiză a structurii fizice a acestor creiere a arătat că densitatea canalelor ionice crește odată cu dimensiunea neuronilor, cu o excepție notabilă: creierul uman.

Diferența remarcabilă

Acest lucru, au concluzionat cercetătorii, a fost menținerea densității canalelor ionice într-o gamă de dimensiuni ale creierului; deci, deși soricidul avea un număr mai mare de neuroni decât iepurele sau macacul într-un anumit volum al creierului, densitatea canalelor ionice din acel volum a fost consistentă.

„Acest plan de construcție este consecvent pentru nouă specii diferite de mamifere”, a spus Harnett.

Densitatea excepțional de scăzută a canalelor ionice din creierul uman a fost uluitoare, în comparație cu toate celelalte creiere.

Prin minimizarea densității canalelor ionice, creierul uman ar fi putut să desfășoare economiile de energie în altă parte – poate în conexiuni sinaptice mai complexe .

„Dacă creierul poate economisi energie prin reducerea densității canalelor ionice, el poate cheltui acea energie pe alte procese neuronale sau de circuit”, explică Harnett.

Această descoperire dezvăluie, au spus cercetătorii, o cale intrigantă pentru investigații suplimentare. În cercetările viitoare, echipa speră să exploreze presiunile evolutive care ar fi putut duce la această diferență și să izoleze unde se îndreaptă, exact, acea energie suplimentară a creierului.

#cercetare #creier #eficienta

Statul american Hawaii este vizat de ameninţarea unor inundaţii catastrofale odată cu apropierea unui nou uragan, Nolo, care ar urma să aducă precipitaţii importante în partea estică a arhipelagului până în ziua de sâmbătă, potrivit serviciilor meteorologice din Statele Unite, scrie hotnews.ro.

Nolo, care a evoluat joi de la stadiul de furtună tropicală până la cel de uragan, continuă să se intensifice pe măsură ce se deplasează pe direcţia nord-vest în Oceanul Pacific, precizează buletinul emis vineri dimineaţă de Centrul Naţional pentru Uragane (NHC) din Miami, Florida, potrivit France Presse și Agerpres.

Nolo este susceptibil să cauzeze „rapide inundaţii catastrofale şi potenţial letale pe Big Island din Hawaii în cursul acestui weekend”, a precizat buletinul meteo.

Aceeaşi agenţie meteorologică federală din Statele Unite a evocat totodată un risc de „inundaţii importante” şi de „alunecări de teren”. O alertă de inundaţii a fost emisă până sâmbătă la ora locală 18:00 (duminică, ora 04:00 GMT).

Uraganul Nolo generează vânturi cu viteze de aproape 130 km/h, cu rafale chiar şi mai puternice în anumite zone, potrivit măsurătorilor realizate de un dispozitiv de recunoaştere lansat de Forţele Aeriene Americane.

Nolo ar trebui să se intensifice în continuare şi să devină un uragan major sâmbătă, potrivit NHC.

Hawaii se reface încă după distrugerile cauzate de uraganul Lala, care a atins partea sudică a Big Island în luna august, aducând cu sine vânturi distrugătoare şi inundaţii violente.

La începutul lunii septembrie, insulele din vestul acestui arhipelag au fost afectate de un alt uragan, Lowell.