Măsurile antiepidemice impuse, precum purtarea măștilor, păstrarea distanței sociale sau igiena mâinilor se păstrează și în cazul persoanelor vaccinate.

„Chiar dacă am fost vaccinați completamente, cu două doze, nu suntem protejați de virus 100%. Din moment ce populația nu este vaccinată în întregime, nu am ajuns nici plafonul de vaccinare de 60-70%, toate restricțiile se păstrează. Indicațiile de distanțare fizică, purtare a măștilor, spălare și dezinfectare a mâinilor, aerisire a încăperilor sunt obligatorii”, a declarat pentru IPN, coordonatoarea campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, Ninel Revenco.

Perspectivele de ridicare a restricțiilor reies din realitatea altor țări, precum Marea Britanie, unde deja săptămâna curentă a fost organizat un meci de fotbal, în aer deschis, cu prezența spectatorilor. Cetățenii Israelului deja merg pe străzi fără măști. Iar Parisul și-a redeschis terasele.

„Când vom avea un procent mai mare de persoane vaccinate, ne vom permite să fim în spațiul public sau în interior fără mască. Un procent mare înseamnă peste 60-70% de persoane vaccinate”, a precizat Ninel Revenco. Se prognozează atingerea acestei cifre către luna noiembrie 2021.

Campania de imunizare a fost lansată la data de 2 martie, iar până astăzi au fost vaccinate 264 mii de persoane sau până la 7% din populația eligibilă.

#masca de protectie #vaccin

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.