Discuţia dintre Volodimir Zelenski şi Donald Trump din Biroul Oval, la sfârşitul lunii februarie, i-a demonstrat preşedintelui ucrainean importanţa relaţiei sale personale cu omologul său american, dacă speră să găsească o soluţie acceptabilă la invazia rusă, comentează AFP.

De la această scenă fără precedent, Volodimir Zelenski a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a limita daunele. Şi-a cerut scuze de la ocupantul Casei Albe, i-a mulţumit călduros şi a fost de acord cu propunerea americană de încetare a focului pentru 30 de zile, deşi Moscova nu a acceptat-o încă. Aceste eforturi i-au permis să obţină reluarea ajutorului militar american pentru Kiev, precum şi schimbul de informaţii.

„Am avut pe cineva care nu părea să dorească pacea. Acum a acceptat pacea”, a declarat preşedintele american despre omologul său ucrainean, potrivit news.ro.

La rândul său, liderul de la Kiev a declarat vineri că doreşte „relaţii normale şi eficiente”. Dar, în ciuda acestei tentative de reconciliere, legăturile rămân fragile, Donald Trump fiind mai degrabă favorabil unei apropieri de preşedintele rus Vladimir Putin.

Tensiunile dintre Volodimir Zelenski şi republican, care a mai fost preşedinte din 2017 până în 2021, nu sunt noi. Ele datează din 2019, când Donald Trump a încercat într-o convorbire telefonică să facă presiuni asupra omologului său ucrainean pentru a deschide o anchetă în legătură cu rivalul său democrat Joe Biden.

Volodimir Zelenski nu a făcut acest lucru, iar odată ce chestiunea a ieşit la iveală, a condus la un proces de destituire împotriva lui Donald Trump, care în cele din urmă a fost achitat de Senatul Statelor Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei care făceau parte din cercul republicanului la acea vreme consideră că acesta nu l-a iertat. „Aproape toate dificultăţile” (lui Zelenski) provin din acea conversaţie telefonică din 2019 şi din consecinţele acesteia, consideră John Bolton, fostul consilier pe probleme de securitate naţională al lui Trump, care între timp a căzut în dizgraţie.

„Este ceva ce Trump nu a uitat niciodată (…) şi este clar că nu există chimie”, spune Bolton.

Aşa se face că sentimentele lui Donald Trump influenţează poziţia Statelor Unite. „Când îi place sau nu îi place cineva, are un impact extraordinar de disproporţionat”, spune John Bolton. Fost diplomat la ONU şi fost prieten apropiat al lui Trump, Bolton este acum foarte critic la adresa președintelui american, care, la rândul său, este foarte critic la adresa sa.

#Casa Alba #fost consilier #Trump #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.