Discuţia dintre Volodimir Zelenski şi Donald Trump din Biroul Oval, la sfârşitul lunii februarie, i-a demonstrat preşedintelui ucrainean importanţa relaţiei sale personale cu omologul său american, dacă speră să găsească o soluţie acceptabilă la invazia rusă, comentează AFP.

De la această scenă fără precedent, Volodimir Zelenski a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a limita daunele. Şi-a cerut scuze de la ocupantul Casei Albe, i-a mulţumit călduros şi a fost de acord cu propunerea americană de încetare a focului pentru 30 de zile, deşi Moscova nu a acceptat-o încă. Aceste eforturi i-au permis să obţină reluarea ajutorului militar american pentru Kiev, precum şi schimbul de informaţii.

„Am avut pe cineva care nu părea să dorească pacea. Acum a acceptat pacea”, a declarat preşedintele american despre omologul său ucrainean, potrivit news.ro.

La rândul său, liderul de la Kiev a declarat vineri că doreşte „relaţii normale şi eficiente”. Dar, în ciuda acestei tentative de reconciliere, legăturile rămân fragile, Donald Trump fiind mai degrabă favorabil unei apropieri de preşedintele rus Vladimir Putin.

Tensiunile dintre Volodimir Zelenski şi republican, care a mai fost preşedinte din 2017 până în 2021, nu sunt noi. Ele datează din 2019, când Donald Trump a încercat într-o convorbire telefonică să facă presiuni asupra omologului său ucrainean pentru a deschide o anchetă în legătură cu rivalul său democrat Joe Biden.

Volodimir Zelenski nu a făcut acest lucru, iar odată ce chestiunea a ieşit la iveală, a condus la un proces de destituire împotriva lui Donald Trump, care în cele din urmă a fost achitat de Senatul Statelor Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei care făceau parte din cercul republicanului la acea vreme consideră că acesta nu l-a iertat. „Aproape toate dificultăţile” (lui Zelenski) provin din acea conversaţie telefonică din 2019 şi din consecinţele acesteia, consideră John Bolton, fostul consilier pe probleme de securitate naţională al lui Trump, care între timp a căzut în dizgraţie.

„Este ceva ce Trump nu a uitat niciodată (…) şi este clar că nu există chimie”, spune Bolton.

Aşa se face că sentimentele lui Donald Trump influenţează poziţia Statelor Unite. „Când îi place sau nu îi place cineva, are un impact extraordinar de disproporţionat”, spune John Bolton. Fost diplomat la ONU şi fost prieten apropiat al lui Trump, Bolton este acum foarte critic la adresa președintelui american, care, la rândul său, este foarte critic la adresa sa.

#Casa Alba #fost consilier #Trump #Zelenski

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.