Emmanuel Macron va vorbi de ziua națională a Franței, pe 14 iulie, despre „eforturile de apărare” care trebuie făcute în faţa unor ameninţări tot mai grave. Potrivit Palatului Élysée, acesta urmează să facă „anunţuri majore”.

Anunțul vine după ce vineri, 11 iulie curent, șeful Statului Major al armatei, generalul Thierry Burkhard, a prezentat un tablou sumbru al ameninţărilor, la câteva zile după o altă apariţie televizată fără precedent a şefului DGSE, serviciul francez de informaţii externe, Nicolas Lerner.

Cel mai înalt responsabil militar francez a vorbit despre ameninţarea „durabilă” pe care o reprezintă Rusia pentru ţările europene, despre dezangajarea SUA, despre Ucraina, unde „locul ţărilor europene în lumea de mâine este, de asemenea, în joc”, despre dezinformare şi atacuri hibride şi despre lupta împotriva terorismului. În faţa tuturor acestor probleme, „a sta deoparte şi a nu face nimic” nu va rezolva nimic, în opinia sa, „trebuie să realizăm că ne confruntăm într-adevăr cu o schimbare a cadrului strategic de referinţă”.

„Nu suntem aici pentru a stârni temeri sau îngrijorări, suntem aici pentru a le documenta şi a oferi răspunsuri”, a declarat duminică ministrul forţelor armate, Sébastien Lecornu, pentru La Tribune. Cu un model de apărare autonom: „dacă nu vrem să depindem de nimeni, acest lucru va necesita în mod necesar un nou efort, nu doar în termeni bugetari, ci şi în termeni intelectuali, morali şi industriali”, a spus el.

Aceste „deplasări” ridică problema adecvării resurselor militare franceze, potrivit Élysée, care subliniază că bugetul apărării a crescut între 2017 şi 2025 de la 32,2 miliarde de euro la 50,5 miliarde de euro. În prezent, legea franceză de planificare militară (LPM) prevede 413 miliarde de euro pentru forţele armate între 2024 şi 2030, cu creşteri bugetare anuale de puţin peste 3 miliarde de euro pentru a ajunge la 67,4 miliarde de euro în 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit premierului François Bayrou, care urmează să îşi prezinte marţi orientările pentru bugetul 2026, povara datoriei a ajuns la 62 de miliarde de euro în acest an şi ameninţă să crească. Şeful guvernului a pus deja la adăpost bugetul apărării, numindu-l „sacru”.

La începutul lunii iulie, el a prezentat senatorilor o serie de domenii de îmbunătăţire: apărarea sol-aer, muniţiile, războiul electronic şi spaţiul, unde Europa riscă să „rămână în urmă”. „Ceea ce ne preocupă cel mai mult şi creează o nouă nevoie bugetară sunt descoperirile tehnologice” (inteligenţă artificială, cuantică.), a declarat el duminică pentru La Tribune.

#anunt #Emmanuel Macron #Franta #presedinte

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.