Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

De Ziua Națională a Franței, Emmanuel Macron pregătește „anunțuri majore” despre apărare

13 Iul. 2025, 21:42
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
13 Iul. 2025, 21:42 // În Lume //  Realitatea.md

Emmanuel Macron va vorbi de ziua națională a Franței, pe 14 iulie, despre „eforturile de apărare” care trebuie făcute în faţa unor ameninţări tot mai grave. Potrivit Palatului Élysée, acesta urmează să facă „anunţuri majore”.

Anunțul vine după ce vineri, 11 iulie curent, șeful Statului Major al armatei, generalul Thierry Burkhard, a prezentat un tablou sumbru al ameninţărilor, la câteva zile după o altă apariţie televizată fără precedent a şefului DGSE, serviciul francez de informaţii externe, Nicolas Lerner.

Cel mai înalt responsabil militar francez a vorbit despre ameninţarea „durabilă” pe care o reprezintă Rusia pentru ţările europene, despre dezangajarea SUA, despre Ucraina, unde „locul ţărilor europene în lumea de mâine este, de asemenea, în joc”, despre dezinformare şi atacuri hibride şi despre lupta împotriva terorismului. În faţa tuturor acestor probleme, „a sta deoparte şi a nu face nimic” nu va rezolva nimic, în opinia sa, „trebuie să realizăm că ne confruntăm într-adevăr cu o schimbare a cadrului strategic de referinţă”.

„Nu suntem aici pentru a stârni temeri sau îngrijorări, suntem aici pentru a le documenta şi a oferi răspunsuri”, a declarat duminică ministrul forţelor armate, Sébastien Lecornu, pentru La Tribune. Cu un model de apărare autonom: „dacă nu vrem să depindem de nimeni, acest lucru va necesita în mod necesar un nou efort, nu doar în termeni bugetari, ci şi în termeni intelectuali, morali şi industriali”, a spus el.

Aceste „deplasări” ridică problema adecvării resurselor militare franceze, potrivit Élysée, care subliniază că bugetul apărării a crescut între 2017 şi 2025 de la 32,2 miliarde de euro la 50,5 miliarde de euro. În prezent, legea franceză de planificare militară (LPM) prevede 413 miliarde de euro pentru forţele armate între 2024 şi 2030, cu creşteri bugetare anuale de puţin peste 3 miliarde de euro pentru a ajunge la 67,4 miliarde de euro în 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit premierului François Bayrou, care urmează să îşi prezinte marţi orientările pentru bugetul 2026, povara datoriei a ajuns la 62 de miliarde de euro în acest an şi ameninţă să crească. Şeful guvernului a pus deja la adăpost bugetul apărării, numindu-l „sacru”.

La începutul lunii iulie, el a prezentat senatorilor o serie de domenii de îmbunătăţire: apărarea sol-aer, muniţiile, războiul electronic şi spaţiul, unde Europa riscă să „rămână în urmă”. „Ceea ce ne preocupă cel mai mult şi creează o nouă nevoie bugetară sunt descoperirile tehnologice” (inteligenţă artificială, cuantică.), a declarat el duminică pentru La Tribune.

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!