Vârsta de pensionare la femei va crește până la 63 de ani, de rând cu cea a bărbaților. Acest lucru se va întâmpla treptat, până în anul 2028, informează Realitatea.md. În acest sens, Parlamentul a modificat Legea privind sistemul public de pensii.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare pentru bărbați rămâne cea de 63 de ani, iar pentru femei va crește anual, până când la 1 iulie 2028, vârsta standard de pensionare pentru femei va fi de 63 de ani.

Autorul proiectului, deputatul Dan Perciun, a recunoscut că această decizie este una nepopulistă și sensibilă în contextul ultimelor scumpiri și crize, dar susține că acest proiect va pune pe același picior de egalitate femeile și bărbații. „În același timp, noi vom propune o nouă formulă de indexare și majorări de pensii. Noi am ținut cont și de datele statistice ale demografiei populației”, a menționat Dan Perciun, în plenul Legislativului.

Potrivit proiectului, se propune instituirea unui stagiu complet de cotizare de 34 de ani: pentru bărbați începând cu 1 ianuarie 2022 și pentru femei începând cu 1 iulie 2024. Pentru femei această majorare se va realiza prin ajustarea graduală a stagiului.

Documentul mai prevede și dreptul persoanelor, care au contribuit la sistemul de pensionare și își pot confirma stagiul contributiv necesar, de a beneficia de pensie anticipată pentru stagiu lung. Acest fapt va permite realizarea dreptului la pensie până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Această inițiativă legislativă a fost dur criticată de opoziție, care spune că multă lume riscă să nu mai ajungă la această vârstă de pensionare, mai ales în perioada pandemică, când populația se confruntă cu mari probleme financiare.

Proiectul în cauză a fost susținut de către 56 deputați, în prima lectură, iar 32 au fost împotrivă.

#Parlamentul RM #varsta de pensionare

Nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 45 de centimetri în mai puțin de două săptămâni, iar cantitatea de apă care ajunge în lac este în continuare foarte mică. În perioada 1–13 septembrie, în lac au intrat în medie 22,7 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Cele mai mici debite au fost înregistrate în data de 6 septembrie, când au ajuns în lac 16 m³/s, la 7 septembrie – 17 m³/s și în data de 10 septembrie – 18 m³/s. Cel mai mare debit din această perioadă a fost de 35 m³/s, înregistrat pe 1 septembrie.

În celelalte zile, debitul a fost de 27 m³/s la 2 septembrie, 23 m³/s la 3 septembrie, 22 m³/s în ziua de 4 septembrie, 24 m³/s în data de 5 septembrie, 24 m³/s la 8 septembrie, 23 m³/s în 9 septembrie, 22 m³/s pe 11 septembrie, 25 m³/s în data de 12 septembrie și 19 m³/s sâmbătă, 13 septembrie.

Astfel, în lac iese mult mai multă apă decât intră. Acest lucru a dus la scăderea nivelului apei de la 111,83 metri la 1 septembrie la 111,38 metri în prezent.

Situația este legată și de cantitatea insuficientă de precipitații din bazinul superior al Nistrului, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit autorităților, ploile din ultimele zile din Republica Moldova nu au fost suficiente pentru a schimba situația. O nouă ședință a Comisiei Nistrene este programată pentru ziua de luni, 14 septembrie. Membrii acesteia vor analiza situația hidrologică și vor decide ce măsuri urmează să fie luate.