Fostul procuror Eugeniu Rurac, cel care a instrumentat dosarul Domnicăi Manole, a venit cu o reacție, după ce judecata a decis că statul trebuie să-i achite președintelui Curții Constituționale un prejudiciu moral în sumă de 800 de mii de lei.

”Decizia instanței, potrivit căreia Domnica Manole ar urma să primească din bugetul de stat 800 de mii de lei o consider una ilegală! Și asta pentru că art. 3 din Legea nr.1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești stipulează că, acțiunile procesuale pentru care poate fi despăgubită persoana sunt: reținerea, perchezițiile, arestul, măsuri speciale de investigații etc. Din câte cunoaștem, Domnica Manole nu a avut nicio măsură de constrângere și nu a fost supusă vreo-unei limitări în drepturi (nici măcar nu i-a fost interzis să părăsească țara)!

Totodată, aș atrage atenția că în Hotărârea instanței, judecătorul Petru Harmaniuc a utilizat noțiunea de ”tragere ilegală la răspundere penală”, ceea ce nu corespunde prevederilor Codului penal, care stipulează că răspunderea penală presupune condamnarea persoanei, or Domnica Manole a fost achitată.

Astfel, consider ca Hotărârea instanței din 8 februarie este absolut neîntemeiată sub aspectul proporționalității despăgubirilor dar și în fond este eronat interpretată”, a declarat Eugeniu Rurac pentru Rupor.md.

Amintim că Domnica Manole, pe când deținea funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, a obligat, printr-o hotărâre judecătorească, Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum cu privire la modificarea Constituției, susținut de Platforma Demnitate și Adevăr. Opoziția își dorea revenirea la alegerile prezidențiale directe, reducerea numărului deputaților și lipsirea acestora de imunitate parlamentară. Procurorii au acuzat-o pe Domnica Manole că ar fi luat o decizie nedreaptă și că hotărârea judecătorească a fost scrisă de Andrei Năstate, liderul de atunci al Platformei DA.

Dosarul a ajuns în instanță abia în 2018, iar în iulie 2019, procurorul Eugeniu Rurac a renunțat la acuzațiile împotriva Domnicăi Manole, motivând că acestea nu au fost confirmate prin probe. Ca urmare, Manole a fost achitată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Domnica Manole #Eugeniu Rurac #prejudiciu moral

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.