Piața globală a vehiculelor electrice cunoaște o creștere exponențială în ultimul deceniu. Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), în anul 2011, în întreaga lume au fost vândute circa 55.000 de vehicule electrice. Cu zece ani mai târziu, în 2021, cifra a crescut la circa şapte milioane.

Trendul poate fi observat și în Republica Moldova. Astfel, în anul 2021 în Registrul de stat al transporturilor al Agenției Servicii Publice erau înregistrate 1.132 de vehicule electrice și 26.265 hibride.

În anul 2022, parcul de vehicule electrice, înmatriculate la ASP, este constituit deja din 1.973 vehicule electrice și 31.643 hibride!

Recent, Executivul a operat o serie de modificări la Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică. Unul dintre obiectivele enunțate este popularizarea e-mobilității și încurajarea celorlalți participanți la trafic să opteze pentru astfel de mijloace de transport, care au o emisie scăzută, scrie autoblog.md.

Mai exact, legea se va completa cu noul articol 18 prim cu următorul cuprins:

„Articolul 18¹. Aspecte privind eficiența energetică în sectorul transporturi și de promovare a vehiculelor electrice

(1) Guvernul promovează e-mobilitatea și utilizarea vehiculelor electrice prin:

a) Extinderea facilităților fiscale și scutirilor de taxe existente, precum și dezvoltarea de noi politici de încurajare a mobilității individuale prietenoase mediului;
b) Dezvoltă și implementează programe de reînnoire a parcului auto existent prin substituirea vehiculelor cu motoare cu ardere internă cu vehicule electrice, precum și de extindere a infrastructurii publice de încărcare cu energie electrică;
c) Stabilește cerințe minime privind integrarea infrastructurii de alimentare a vehiculelor electrice în clădirile de locuit cu multe apartamente, atât pentru clădirile noi, cât și la renovarea majoră a acestora, în clădirile publice și cele aferente sectorului de prestări servicii;
d) Promovează vehiculele electrice prin dotarea acestora cu plăci de înmatriculare cu fond de culoare albă și simboluri de culoare verde;

(2) Autoritățile administrației publice locale promovează e-mobilitatea și utilizarea vehiculelor electrice prin implementarea măsurilor la nivel local, în conformitate cu propriile strategii de dezvoltare a sectorului, având ca element distinctiv al acestora plăcile de înmatriculare cu fond de culoare albă și simboluri de culoare verde. Autoritățile administrației publice locale asigură, prin politicile promovate, dezvoltarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice la nivel local.

(3) Agenția Servicii Publice prezintă semestrial, în termen de 30 de zile de la încheierea unui semestru, către autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienței energetice, următoarele informații relevante procesului de monitorizare a implementării Planului integrat privind energia și clima:

a) numărul vehiculelor electrice, pe categorii, înmatriculate în perioada de gestiune, precum și cumulativ;
b) numărul vehiculelor hibride, pe categorii, înmatriculate în perioada de gestiune, precum și cumulativ;
c) parcursul înregistrat în anul precedent de vehiculele electrice, pe categorii.

După ce respectivul proiect legislativ va fi votat de către Parlamentul Republicii Moldova, Agenția Servicii Publice va individualiza vehiculele electrice cu plăci de înmatriculare speciale, care au un fond de culoare alba și simboluri (litere și cifre) de culoare verde.

Totodată, conform textului proiectului de lege, ar urma să fie introduse noi facilități fiscale pentru cei care aleg un electromobil. Detalii sunt deocamdată indisponibile.

Prin introducerea plăcilor de înmatriculare speciale pentru vehiculele electrice, Republica Moldova se va alătura altor țări, unde măsura este deja aplicată de mai mulți ani, cum ar fi: România (din 2022), Norvegia, China, Marea Britanie, Canada etc.

#ASP #masini electrice #placute de inmatriculare #proiecte de lege

Un proiect de infrastructură impresionant prinde contur în Europa. Norvegia construiește cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume, o investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro, care va lega regiuni de pe coasta de vest a țării și va elimina o parte dintre traversările cu feribotul. Tunelul E39 Rogfast va avea 27 de kilometri și va coborî, în punctul cel mai adânc, la 392 de metri sub nivelul mării, scrie adevărul.ro.

Construcția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a șoselei E39, care traversează Norvegia de la nord la sud, de-a lungul coastei vestice. Noul tunel va asigura o legătură rutieră permanentă între regiunile Nord-Jæren și Haugalandet și va reduce cu aproximativ 40 de minute timpul de călătorie.

În prezent, deplasarea de-a lungul acestei porțiuni de coastă presupune folosirea feriboturilor, iar traversările maritime pot prelungi considerabil călătoriile. Rogfast va permite șoferilor să circule pe sub fiordul Boknafjord, fără să mai depindă de transportul naval, potrivit Express.

Tunelul va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării

Cu o lungime de aproximativ 27 de kilometri, Rogfast va deveni cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit. În punctul său cel mai adânc, construcția va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării, o performanță inginerească impresionantă.

Adâncimea este impusă de relieful submarin al fiordurilor norvegiene, care coboară până la aproximativ 400 de metri sub nivelul mării. Prin comparație, Canalul Mânecii are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri și una maximă de 174 de metri.

Numele Rogfast este o prescurtare de la „Rogaland fastforbindelse”, denumire care face referire la regiunea Rogaland și la termenul norvegian pentru o legătură rutieră permanentă.

Tunelul va avea două galerii separate, fiecare cu câte două benzi de circulație. Proiectul include și o soluție neobișnuită: o intersecție subterană cu sensuri giratorii, care va permite accesul către insula Kvitsøy. Aceasta va fi construită la aproximativ 250 de metri sub nivelul mării.

Pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri

Lungimea și adâncimea tunelului ridică provocări importante în privința siguranței. Una dintre principalele preocupări este riscul izbucnirii unui incendiu, mai ales că traseul va avea o pantă de până la 7%, care poate solicita suplimentar motoarele autovehiculelor.

Pentru situațiile de urgență, proiectanții au prevăzut pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri, față de aproximativ 330 de metri, cât este distanța întâlnită în mod obișnuit în astfel de construcții.

În cazul unui incendiu, șoferii vor putea părăsi galeria afectată de fum și vor ajunge în tunelul paralel, separat printr-o structură de protecție. Măsura este menită să permită evacuarea rapidă și în condiții de siguranță.

Iluminat dinamic și decorațiuni pentru a combate monotonia

O problemă mai puțin obișnuită luată în calcul de proiectanți este monotonia unei traversări de aproape 27 de kilometri prin subteran. Pentru a reduce anxietatea șoferilor și senzația de claustrofobie, în interiorul tunelului este prevăzut un proiect artistic, completat de un sistem de iluminat dinamic.

Norconsult, compania responsabilă de proiectarea și consultanța tehnică, explică faptul că amenajările vor avea rolul de a preveni monotonia, de a facilita orientarea și de a reduce senzația de izolare.

„În interiorul tunelului va fi dezvoltat un proiect artistic pentru a preveni monotonia, a reduce anxietatea provocată de tuneluri, a scurta timpul de călătorie perceput și a crea un sentiment de orientare și recunoaștere”, arată reprezentanții companiei.

Decorațiunile vor contribui și la crearea senzației unui spațiu mai deschis, iar iluminatul dinamic va putea fi adaptat și schimbat în diferite zone ale tunelului.

Investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro. Când va fi gata

Lucrările la Rogfast au început inițial în 2018, însă proiectul a fost suspendat la sfârșitul anului 2019, după ce estimările au indicat depășiri ale costurilor. Contractele existente au fost anulate, iar proiectul a fost reorganizat. Construcția a fost reluată la sfârșitul anului 2021.

Finalizarea este programată pentru 2033, iar investiția este estimată la aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 2,4 miliarde de euro.

Tunelul face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a șoselei E39, care se întinde pe aproximativ 1.100 de kilometri, între Trondheim, în nord, și Kristiansand, în sud. În prezent, parcurgerea întregului traseu durează aproximativ 21 de ore și presupune nouă traversări cu feribotul.

Prin construirea de poduri și tuneluri, autoritățile norvegiene urmăresc să elimine aceste întreruperi și să reducă semnificativ timpul de deplasare de-a lungul coastei.

La finalizare, Rogfast va stabili mai multe recorduri mondiale: va fi cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit, cel mai lung tunel rutier cu patru benzi și cel mai adânc tunel rutier cu patru benzi din lume. De asemenea, proiectul va include cea mai adâncă intersecție rutieră subterană.