Așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol se reunește la 3 zile după pretinsele alegeri. Un decret privind convocarea funcționarilor a fost semnat de liderul separatist Vadim Krasnoselski.

Noii aleși din regiune urmează să se reunească în prima ședință pe 3 decembrie, la ora 10:00, se arată în documentul semnat de Krasnoselski.

Votarea în stânga Nistrului s-a desfășurat duminică, 30 noiembrie, însă locuitorii regiunii au avut posibilitatea să își exprime opțiunea și anticipat. Deși așa-numita comisie electorală locală a publicat rezultatele, nu există date publice despre numărul de voturi acumulat de fiecare candidat în parte.

Neconcordanțe la Tiraspol: datele privind prezența „s-au micșorat” cu 30 de mii de persoane

Liderului separatist i s-a raportat că procedura a trecută fără incidente sau încălcări. Pe de altă parte, presa de la Chișinău a scris despre neconcordanțe numărul de alegători înscriși în liste și ponderea persoanelor care s-au prezentat la urne la diferite ore, conform datelor prezentate de autoritățile autoproclamate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform informațiilor oficiale ale administrației de la Tiraspol, în Transnistria sunt circa 395.000 de persoane cu drept de vot. Dintre ele, la pretinsele alegeri au participat circa 102.000.

Biroului Politici pentru Reintegrare a calificat votarea din stânga Nistrului drept atac la adresa suveranității și a punctat că asemenea scrutin contravine legislației în vigoare a Republicii Moldova.

Biroul Politici pentru Reintegrare condamnă pretinsele alegeri din Transnistria: Sfidare la adresa suveranității

#convocare #decret #regiunea transnistreana #soviet suprem #Vadim Krasnoselski

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia