Tehnologia generativă bazată pe inteligență artificială a atins un nou prag în realismul media, făcând și mai dificilă diferențierea dintre conținutul real și cel sintetic. Un studiu recent realizat de Universitatea Humboldt din Berlin arată că unele deepfake-uri de ultimă generație pot reproduce semnale fiziologice umane, precum bătăile inimii vizibile la nivelul pielii.
Cercetarea, publicată în revista Frontiers in Imaging, a testat cât de eficientă mai este metoda de detecție a deepfake-urilor bazată pe analizarea pulsației feței — cunoscută sub numele de fotopletismografie la distanță (rPPG). Rezultatele au fost surprinzătoare: unele clipuri false au fost catalogate ca autentice, deoarece simulau cu acuratețe ritmul cardiac uman.
„Este pentru prima dată când demonstrăm că anumite deepfake-uri de înaltă calitate pot reproduce bătăi ale inimii și variații subtile de culoare ale pielii, făcându-le mult mai greu de detectat”, a declarat profesorul Peter Eisert, coordonatorul studiului.
Interesant este că aceste semnale nu au fost programate intenționat în videoclipurile generate, ci s-au transferat neintenționat din materialele sursă autentice. Practic, variațiile minore de culoare ale pielii persoanei reale, produse de fluxul sanguin, au fost „moștenite” de videoclipul deepfake.
Această evoluție ridică noi provocări pentru instrumentele de identificare a conținutului fals. Sistemele anterioare se bazau pe indicii vizuale evidente, precum clipitul neregulat sau distorsiuni faciale. Cu toate acestea, în contextul noilor generații de conținut sintetic, astfel de semne devin tot mai rare și mai bine camuflate.
Stânga (a) sunt oameni reali, dreapta (b) sunt deepfake-uri
Totuși, experții susțin că tehnologia de detectare nu este depășită complet. Deși simularea pulsului devine posibilă, deepfake-urile încă nu pot reproduce cu fidelitate modele mai complexe de circulație a sângelui pe față, pe durate mai lungi.
În paralel, companii mari din domeniul tehnologiei, ca Adobe și Google, lucrează la metode alternative de identificare, inclusiv urmărirea variațiilor de luminozitate la nivel de pixel sau introducerea de „filigrane digitale” în conținutul generat de AI.
Fenomenul deepfake-urilor a provocat deja multiple controverse, în special din cauza utilizării abuzive în materiale explicite fără consimțământ. În Statele Unite, acest val de conținut a dus la adoptarea legii „Take It Down Act”, care incriminează distribuirea de imagini intime generate artificial, fără acordul persoanei vizate.
Studiul de la Humboldt servește drept un nou semnal de alarmă în lupta continuă împotriva manipulării media. Pe măsură ce tehnologia evoluează, detectarea trebuie să țină pasul — iar utilizatorii, la rândul lor, trebuie să-și păstreze o atitudine critică în fața oricărui conținut video.
