Guvernul respinge acuzațiile fermierilor, care vor demisia miniștrilor. MAIA precizează cum sunt ajutați agricultorii

Guvernul respinge acuzațiile fermierilor, nemulțumiți de Agenda pentru Reforme. Reprezentanții cabinetului de miniștri transmit că autoritățile dezvoltă constant oportunități noi de sprijin pentru agricultori, menționând că în cadrul programului Buget Plus, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a fost suplinit cu 200 milioane de lei, ceea ce oferă o susținere financiară suplimentară.

„Planul de Creștere finanțat de Uniunea Europeană prevede o alocare de 300 milioane de euro destinate investițiilor în agricultură, ceea ce confirmă prioritatea pe care statul o acordă sectorului agricol, gospodăriilor țărănești și fermierilor din toată țara. Prin intermediul instituțiilor din subordine, AIPA și ADMA, se subvenționează și sunt disponibile condiții avantajoase de achiziție a tehnicii agricole.

În ultimii trei ani, sprijinul din partea statului pentru agricultură a crescut constant, ajungând la peste 6 miliarde lei. Au fost acordate subvenții pentru sisteme de irigare de scară mică, iar cu sprijinul donatorilor a fost inițiată reabilitarea a 3 sisteme centralizate de irigare. Cu ajutorul financiar al Guvernului, fermierii au extins până la 961 de hectare suprafețele plantațiilor multianuale protejate cu echipamente antiploaie și antigrindină. Tot cu sprijinul Guvernului, în ultimii 3 ani, au fost renovate și modernizate 402 ferme și, din 2021, pentru prima dată, se acordă subvenții pe cap de animal și per kilogram de produs”, se mai arată în reacția Guvernului.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Agriculturii, Daniela Braga-Turculeț, a precizat la solicitarea redacției Realitatea că autoritatea este în dialog permanent cu agricultorii, iar în această perioadă au loc evaluări în teritoriu, urmare a înghețurilor.

„Se colectează date din teritoriu, apoi acestea vor fi consolidate și transmise la minister. Ulterior, vom reveni cu informații privind măsurile care vor fi întreprinse. Reamintim agricultorilor că este instituit un moratoriu la plata datoriilor restante, inclusiv a majorărilor și penalităților de întârziere, acumulate până la data intrării în vigoare a legii, precum și a plăților scadente până la 31 octombrie 2025. Totodată, este funcțional Programul „Facilitatea de creditare în agricultură (FCA)”, lansat în luna martie 2025. În primele două luni de la lansare, 57 de afaceri agricole au beneficiat deja de acest instrument de sprijin. Subvențiile pentru anul 2023 AIPA le-a achitat integral.

De la începutul anului curent, peste 1,1 miliarde de lei au fost transferați din bugetul de stat în conturile agricultorilor, pentru diverse măsuri de sprijin. În prezent, sunt în proces de executare ordine de plată pentru 780 de cereri, în valoare totală de 11,39 milioane lei, sub formă de compensație parțială a diferenței de preț reglementat la energia electrică, urmând ca acești bani să ajungă la 563 de beneficiari unici. Menționăm și sprijinul oferit agricultorilor afectați de secetă și arșiță în anul 2024, în special la culturile de grâu și porumb. În perioada 13 septembrie – 11 octombrie 2024, AIPA a recepționat 1062 de cereri, dintre care 936 de beneficiari au fost eligibili pentru calculul compensațiilor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 644/2024. Suma totala alocată a fost de 100 milioane de lei. Suprafața totală eligibilă a constituit 53.575 hectare.

Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în raioanele Cahul (127), Cantemir (103), Glodeni (65), Edineț (62), Orhei (62), Telenești (55) și Rîșcani (50). În cadrul programului Buget Plus, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a fost suplinit cu 200 milioane de lei, pentru acest an, ceea ce oferă o susținere financiară suplimentară agricultorilor. În același timp, Planul de Creștere finanțat de Uniunea Europeană prevede o alocare de 300 milioane de euro destinate investițiilor în agricultură, ceea ce confirmă prioritatea pe care statul o acordă sectorului agricol, gospodăriilor țărănești și fermierilor din toată țara”, a comunicat funcționara.

Guvernul a aprobat pe 7 mai Agenda pentru Reforme 2025-2027. Conform documentului, autoritățile își propun să implementeze peste 50 de reforme și peste 150 de măsuri în mai multe domenii, timp de doi ani, în contextul condiționalităților UE, pentru a primi sprijinul de 1,9 miliarde de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fermierii au adresat noi revendicări la adresa miniștrilor, fiind nemulțumiți de document. Agricultorii cer înlesniri fiscale, declararea stării de criză în agricultură, abrogarea unor prevederi din legislație Codul Fiscal și amenință că vor solicita demisia Guvernului, dacă nu vor fi auziți.

Fermierii, nemulțumiți de Agenda de Reforme. Au solicitări către miniștri și amenință că vor cere demisia Guvernului

#MAIA #demisie #reacție #agricultori #Guvern

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”