Kazahstanul speră la o încetare a focului în Ucraina în viitorul apropiat și la realizarea ulterioară a unei „păci durabile” și este gata să contribuie la aceasta, a declarat președintele Republicii Kassym-Jomart Tokaev în cadrul unei conferințe comune cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier. În același timp, obiectivul Astanei este să rămână în contact strâns cu Moscova, a adăugat Tokaev.

Tokaev a spus că este necesar să se respecte Carta ONU, precum și să sprijine toate inițiativele de pace „care au fost exprimate de China, precum și de alte state”.

„Ar trebui să remarc, de asemenea, că suntem parteneri strategici cu Rusia. Suntem membri ai acelorași organizații. Prin urmare, scopul nostru este să rămânem în contact strâns cu Rusia pentru a ne consolida cooperarea reciprocă atât pe bază bilaterală, cât și în organizațiile internaționale relevante”, a adăugat el.

Tokaev, după ce Rusia a lansat „o operațiune militară” în Ucraina, a susținut în repetate rânduri o soluționare pașnică a conflictului și a oferit medierea în această chestiune. În același timp, el a susținut respectarea integrității teritoriale a țărilor.

În iunie anul trecut, președintele a spus că Kazahstanul nu va recunoaște „teritoriile de cvasi-statale” despre care autoritățile kazahe le credeau că sunt Donețk și Lugansk. Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, i-a mulțumit ulterior lui Tokaev „pentru sprijinul său principial pentru integritatea teritorială a Ucrainei” și pentru nerecunoașterea republicilor menționate.

Regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson au devenit parte a Rusiei la 30 septembrie 2022, în urma rezultatelor așa-ziselor referendumuri desfășurate acolo. Kremlinul insistă că decizia locuitorilor regiunii este definitivă și nu poate fi revizuită.

O serie de state au prezentat inițiative pentru o soluționare pașnică a războiului din Ucraina. Așadar, în februarie, China a anunțat zece puncte ale planului de pace, iar Indonezia și-a prezentat propria versiune. În iunie, o delegație de lideri africani și-a prezentat propunerea de pace și s-a întâlnit cu Zelenski și cu președintele rus, Vladimir Putin. Până acum, niciunul dintre planuri nu a fost aprobat de toate părțile.

#Kasîm-Jomart Tokaev #Kazahstan #PACE #razboi #Rusia #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.