La sfârșitul lunii august, fostul președinte al Estoniei Kersti Kaljulaid declara că nu se așteaptă la faptul ca Ucraina să adere la UE în următorii 20 de ani. Aparent, același lucru este valabila atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Georgia, scrie presa din Lituania cu trimitere la un interviu oferit de către fostul premier al țării Andrius Kubilius.

Dacă nu se schimbă prevederile UE din ultimul deceniu, Ucrainei, Georgiei și Moldovei nu li se va oferi o agendă mai ambițioasă. Integrarea nu este de așteptat până în 2040. Situația ar deveni foarte periculoasă. Motivația reformei în aceste trei țări depinde în mare măsură de obiectivul care poate fi atins. Dacă UE nu își propune un obiectiv, motivația va scădea foarte repede și în cele din urmă va dispărea cu totul, susține Andrius Kubilius.

Consider că UE trebuie să precizeze că este responsabilă și pentru succesul vecinătății sale. Această înțelegere trebuie să fie foarte pragmatică. Acesta este singurul mod de a exporta succesul în aceste țări, dar nu de a importa haos. Dacă vrem stabilitate și dezvoltare, trebuie să dăm posibilitatea Ucrainei, Georgiei și Moldovei să se integreze cu o perspectivă foarte clară. UE nu a făcut acest lucru până acum, a adăugat oficialul lituanian.

În opinia lui Andrius Kubilius, UE știe foarte bine să refer lecții despre reforme și democrație, însă se discută foarte puțin cu aceste țări.

Aceasta este o abordare foarte greșită. Se spune că și acum, cu 27 de state, fiecare cu drept de veto, luarea deciziilor devine foarte dificilă. Franța se teme că aderarea țărilor balcanice, cunoscându-le calea emoțională, va scăpa de sub control UE. Un exemplu de opoziție față de Bruxelles este Polonia și Ungaria, ale căror principii juridice creează multe probleme. Dezvoltarea poate avea loc în etape. De exemplu, în faza inițială, țărilor Parteneriatului Estic li se poate oferi integrarea în Spațiul Economic European. Țările candidate ar putea să participe la piața economică unică, să profite de toate beneficiile integrării, dar să nu participe la luarea deciziilor. Această metodă ne va permite să ne deplasăm dintr-un punct de oprire. Unele țări UE cred în mod eronat că acest lucru ar putea duce la furie Kremlinul. Dimpotrivă, extinderea UE la țări precum Ucraina poate ajuta la transformarea Rusiei, a adăugat parlamentarul european.

#Aderarea la UE #Georgia #Parteneriatul Estic #Ucraina #UE

Scriitoarea elvețiană de origine română Marta Caraion atrage atenția asupra necesității unei examinări mai sincere a Holocaustului din România și a importanței păstrării amintirilor de familie despre război, deportări și persecuții politice. Potrivit acesteia, numeroase istorii personale nu au ajuns încă să facă parte din memoria istorică colectivă.

Autoarea volumului „Transnistria. Istoria unei familii între Est și Vest, 1941-1981”, apărut și în limba română la Editura Polirom, susține că, deși au fost făcute cercetări importante asupra acelor evenimente, responsabilitatea regimului Antonescu nu este încă pe deplin cunoscută și asumată în memoria colectivă.

Într-un interviu pentru Realitatea TV, Marta Caraion a povestit că ideea de a scrie cartea a pornit de la dorința de a le transmite propriilor fiice istoria familiei, pe care nici ea nu o cunoștea în detaliu. Cercetarea a început de la mărturia mamei sale, care a supraviețuit deportării în Transnistria alături de bunica scriitoarei.

Pornind de la această istorie de familie, autoarea a cercetat arhive, documente istorice și mărturii, încercând să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci și de ce.

„Ideea a fost să înțeleg în detaliu ce, unde, de ce, cum și, într-un fel, să stabilesc un context al acestei povești de familie. Să fac o microistorie a familiei, pe care să o integrez într-o microistorie a locurilor unde s-au întâmplat aceste evenimente și apoi într-o macroistorie a războiului și a României în cel de-al Doilea Război Mondial”, a explicat Marta Caraion.

Autoarea susține că România condusă de Ion Antonescu a fost responsabilă de moartea a sute de mii de evrei și romi, estimările privind numărul victimelor evreiești fiind cuprinse între 250.000 și 400.000. Potrivit acesteia, deși istoricii au documentat amplu crimele comise în timpul războiului, aceste adevăruri nu au ajuns suficient în conștiința publică.

Cartea are și o puternică dimensiune personală. Mama scriitoarei a fost deportată la vârsta de 14 ani, iar Marta Caraion avea aceeași vârstă când a plecat în exil, în Elveția, în 1981. Ea a povestit că a părăsit România cu impresia că merge într-o vacanță, fără să știe că nu se va mai întoarce.

„A fost o rupere totală între două lumi, între două moduri de a gândi, două moduri de a trăi. Mi-au trebuit câțiva ani ca să realizez, să metabolizez această trecere de la o lume la alta”, a mărturisit scriitoarea.

În prezent, scriitoarea spune că Elveția este locul pe care îl numește acasă, însă identitatea sa a rămas multiplă, iar apartenența la mai multe spații culturale reprezintă, în opinia sa, o bogăție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aflată pentru prima dată în Republica Moldova, la invitația ambasadelor Franței și Elveției, Marta Caraion s-a întâlnit și cu elevi din mai multe instituții de învățământ, cărora le-a vorbit despre Holocaust, memorie și istoria familiei sale. Scriitoarea s-a declarat impresionată de pregătirea tinerilor și de întrebările acestora, inclusiv despre felul în care trauma deportărilor se transmite de la o generație la alta.

#carte #Marta Caraion #scriitoare elvetiana #tragedie #Transnistria