Demnitar european: „Moldova nu va adera la UE mai devreme de 2040”

La sfârșitul lunii august, fostul președinte al Estoniei Kersti Kaljulaid declara că nu se așteaptă la faptul ca Ucraina să adere la UE în următorii 20 de ani. Aparent, același lucru este valabila atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Georgia, scrie presa din Lituania cu trimitere la un interviu oferit de către fostul premier al țării Andrius Kubilius.

Dacă nu se schimbă prevederile UE din ultimul deceniu, Ucrainei, Georgiei și Moldovei nu li se va oferi o agendă mai ambițioasă. Integrarea nu este de așteptat până în 2040. Situația ar deveni foarte periculoasă. Motivația reformei în aceste trei țări depinde în mare măsură de obiectivul care poate fi atins. Dacă UE nu își propune un obiectiv, motivația va scădea foarte repede și în cele din urmă va dispărea cu totul, susține Andrius Kubilius.

Consider că UE trebuie să precizeze că este responsabilă și pentru succesul vecinătății sale. Această înțelegere trebuie să fie foarte pragmatică. Acesta este singurul mod de a exporta succesul în aceste țări, dar nu de a importa haos. Dacă vrem stabilitate și dezvoltare, trebuie să dăm posibilitatea Ucrainei, Georgiei și Moldovei să se integreze cu o perspectivă foarte clară. UE nu a făcut acest lucru până acum, a adăugat oficialul lituanian.

În opinia lui Andrius Kubilius, UE știe foarte bine să refer lecții despre reforme și democrație, însă se discută foarte puțin cu aceste țări.

Aceasta este o abordare foarte greșită. Se spune că și acum, cu 27 de state, fiecare cu drept de veto, luarea deciziilor devine foarte dificilă. Franța se teme că aderarea țărilor balcanice, cunoscându-le calea emoțională, va scăpa de sub control UE. Un exemplu de opoziție față de Bruxelles este Polonia și Ungaria, ale căror principii juridice creează multe probleme. Dezvoltarea poate avea loc în etape. De exemplu, în faza inițială, țărilor Parteneriatului Estic li se poate oferi integrarea în Spațiul Economic European. Țările candidate ar putea să participe la piața economică unică, să profite de toate beneficiile integrării, dar să nu participe la luarea deciziilor. Această metodă ne va permite să ne deplasăm dintr-un punct de oprire. Unele țări UE cred în mod eronat că acest lucru ar putea duce la furie Kremlinul. Dimpotrivă, extinderea UE la țări precum Ucraina poate ajuta la transformarea Rusiei, a adăugat parlamentarul european.

#Aderarea la UE #Parteneriatul Estic #Georgia #Ucraina #UE

Pe teritoriul Republicii Moldova continuă să se afle peste 83.800 refugiați din Ucraina, dintre care circa 44.500 sunt minori. Centrul Unic de Gestionare a Crizei a prezentat, astăzi, 27 mai, ultimele date privind situația refugiaților din țara vecină. Conform informațiilor, în ultimele trei luni, 474.770 de persoane au intrat în țară, iar dintre acestea – 74.870 s-au întors în Ucraina.

Refugiații ucraineni, rămași în Republica Moldova, continuă să se afle în cele 95 de centre temporare de plasament și în familii gazdă. Rata de cazare în centrele de plasament este în prezent de 46,4%. În total, peste 716 mii de mese zilnice au fost distribuite în centrele de plasament de către Guvern, organizațiile non-guvernamentale și Programul Alimentar Mondial.

În aceeași perioadă, au fost înregistrate cca 14.000 de solicitări de asistență medicală primară, urgentă și de spitalizare, dintre care 86 cazuri COVID, 101 nașteri, 518 ședințe de dializă și 241 ședințe de chimio și radioterapie.

„482 de refugiați și-au găsit un loc de muncă, iar 1.135 de angajatori și-au arătat deschiderea față de cetățenii din Ucraina, oferind 2.163 de locuri de muncă vacante. Totodată, 283 de cetățeni ucraineni sunt înregistrați în subdiviziunile teritoriale ale ANOFM pentru a beneficia de suport la angajare”.

De asemenea, 54.029 de persoane refugiate au primit ajutorul financiar lunar din partea Agenției ONU pentru Refugiați, dintre care 27.449 de persoane au beneficiat de a doua tranșă de asistență financiară. În paralel cu suportul acordat refugiaților, circa 10.500 de familii gazdă din Moldova au primit alocația unică din partea Programului Alimentar Mondial.

Datele au fost prezentate în cadrul evenimentului organizat de Agenția ONU pentru Refugiați, împreună cu Guvernul Republicii Moldova, Agențiile ONU și partenerii, care au lansat, astăzi, Planul Regional de Răspuns la criza refugiaților.

„Guvernul va acorda în continuare tot sprijinul necesar tuturor celor care fug din calea războiului din Ucraina”, a spus Colonelul Adrian Efros, șeful Centrului unic de gestionare a crizei, creat de Guvernul Republicii Moldova. „În aceste condiții, mizăm pe sporirea ajutorului partenerilor internaționali, astfel încât să asigurăm refugiații cu minimul necesar, dar și să-i ajutăm să se integreze în viața socială și să susținem comunitatea gazdă în care se află”.

Francesca Bonelli, reprezentata UNHCR în Republica Moldova, a mulțumit comunității gazdă și Guvernului pentru ajutorul continuu și ospitalitatea demonstrată față de refugiați.

„O parte esențială a răspunsului interagențiilor va fi orientat spre susținerea capacității de răspuns a Guvernului, precum și comunității din Republica Moldova, care au avut un comportament extraordinar în ceea ce privește găzduirea, hrana și sprijinul de urgență pentru refugiați”, a spus Bonelli, adăugând că vulnerabilitatea lor este în creștere și aproape toți au nevoie de asistență umanitară.

UNHCR și partenerii săi au nevoie de circa 414 milioane de dolari pentru a susține aproximativ 1 milion de refugiați, care ar putea ajunge în Republica Moldova până la sfârșitul anului 2022. Promovarea rezilienței, acoperirea cheltuielilor, incluziunea socio-economică a refugiaților, oferirea de microgranturi pentru activități independente și ale întreprinderilor mici, traininguri de formare profesională, validarea și certificarea competențelor – sunt aspecte de bază ale planului, care reunește eforturile a 40 de organizații, inclusiv Agenții ONU, ONG-uri naționale și internaționale, instituții religioase și societatea civilă.