Publicarea zilnică a structurii importurilor, astfel încât orice antreprenor moldovean să vadă ce poate produce pentru piața locală — este una dintre propunerile lansate de președintele Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, economistul Denis Roșca.

În cadrul celei de-a treia Mese Rotunde Naționale, dedicată dezvoltării economice, substituției de importuri, stimulării exporturilor și dezvoltării regiunilor, Denis Roșca a subliniat: „Moldova dispune de un potențial imens de resurse care nu este valorificat. Trebuie să încetăm să importăm ceea ce putem produce în țară”.

„Avem peste 30 de categorii de materii prime – milioane de tone – care nu sunt prelucrate și nu aduc venituri țării. De asemenea, există un excedent de spații industriale neutilizate, dar investitorii nu au acces la ele. În plus, Moldova poate genera capital propriu pentru investiții lichide, însă preferăm să ne împrumutăm din exterior”, a argumentat liderul Alianței.

El a evidențiat rolul esențial al promovării prin mass-media a potențialului economic local:

„Fără o mediatizare eficientă, oamenii nici nu își dau seama ce ar putea produce în Moldova. Dacă televiziunea națională ar difuza zilnic imagini din procesele de producție — mobilă, textile, bunuri de consum — mulți ar prinde curaj să investească.”

Un alt motiv pentru implicarea presei în promovarea producției autohtone este faptul că „afacerile mari au nevoie de sateliți – firme mici care să furnizeze piese și servicii. Mediatizarea este vitală pentru întreaga rețea economică.”

Denis Roșca a prezentat și cei șase piloni ai programului economic propus de Alianța „MOLDOVENII”: legislație, infrastructură, materii prime, finanțe, capital uman și mediatizare.

„Avem o viziune capitalistă, care presupune intervenția minimă a statului în afaceri. Rolul statului este să reglementeze activitatea economică, nu să blocheze inițiativa privată”, a declarat Roșca.

Masa Rotundă face parte din procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Republicii Moldova, cu care Alianța „MOLDOVENII” se va prezenta la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Următoarea Masă Rotundă Națională va avea loc pe 7 august și va fi dedicată modernizării sistemului de finanțare publică, a afacerilor și a familiilor. Transmisiunea va fi disponibilă pe paginile oficiale Alianța „MOLDOVENII” de pe Facebook și YouTube, precum și pe rlive.md.

#Alianța Moldovenii #Denis Rosca #masa rotunda

Nivelul apei pe Rin a coborât la un nou minim record, pe fondul valului de căldură prelungit din Europa, afectând una dintre cele mai importante rute de transport de mărfuri de pe continent, potrivit Reuters, transmite News.ro.

Datele agenţiei germane pentru navigaţie interioară WSV arată că, la Kaub, în apropiere de Koblenz, nivelul indicat de staţia de măsurare a coborât vineri seara la numai 6 centimetri, iar sâmbătă dimineaţă era de 8 centimetri. Recordul anterior, înregistrat în 2018, era de 25 de centimetri.

Rinul este în realitate cu aproximativ un metru mai adânc decât valoarea indicată de acest reper, însă cota de la Kaub este utilizată în mod tradiţional pentru evaluarea condiţiilor de navigaţie.

Transporturile sunt mutate pe camioane şi trenuri

Nivelul extrem de redus al apei face dificil transportul fluvial, astfel că cea mai mare parte a mărfurilor este redirecţionată către transportul rutier şi feroviar.

Rinul este o arteră esenţială pentru industria europeană, fiind utilizat pentru transportul de produse chimice, materii prime, combustibili şi alte mărfuri.

Companiile germane au început deja să raporteze perturbări. Producătorii de produse chimice, companiile de utilităţi, siderurgice şi firmele din sectorul agricol avertizează asupra creşterii costurilor, blocajelor în transport şi reducerii producţiei.

Nivelul apei la Kaub nu a mai depăşit 78 de centimetri de la jumătatea lunii iulie. Potrivit Institutului pentru Economie Mondială din Kiel, dacă nivelul rămâne sub acest prag timp de 30 de zile consecutive, producţia industrială poate scădea cu aproximativ 1%, situaţie întâlnită şi în 2018 şi 2022.

Seceta prelungită şi temperaturile ridicate din Europa amplifică astfel presiunile asupra industriei germane, obligând companiile să găsească alternative mai costisitoare pentru transportul mărfurilor.