Recentele alegeri prezidențiale și referendumul din Moldova au subliniat angajamentul statului față de parcursul european. În pofida interferenței extinse a Rusiei – de la scheme de cumpărare de voturi și atacuri cibernetice până la amenințări cu bombă – candidatul pro-european Maia Sandu a învins. Victoria ei evidențiază sprijinul constant al diasporei, însă, cu toate acestea, se profilează o provocare critică. O diasporă mai puțin implicată ar putea pune în pericol parcursul Republicii Moldova către Uniunea Europeană, scrie ipn.md.

Recentele alegeri prezidențiale i-au asigurat Maiei Sandu al doilea și ultimul mandat, iar referendumul a dus la completarea Constituției cu angajamentul de aderare la UE, consolidând aspirațiile europene ale națiunii, în ciuda presiunilor externe și interne crescânde. Cu toate acestea, marja mai mică decât se aștepta la referendum dezvăluie un șir de aspecte fundamentare complexe.

Interferența electorală a Rusiei a atins niveluri fără precedent. Autoritățile au descoperit o operațiune de cumpărare de voturi, cu aproximativ 10% din alegători implicați, astfel că, în schimbul voturilor, cel puțin 138 mii de persoane ar fi beneficiat financiar prin intermediul unei aplicații a unei bănci rusești sancționate. Starea de lucruri s-a agravat prin amenințările cu bombă la secțiile din străinătate și atacurile cibernetice menite să submineze participarea alegătorilor din diaspora. Tacticile respective reflectă determinarea Rusiei de a perturba procesul democratic al Moldovei.

Cu toate acestea, moldovenii au rămas fermi. În pofida unei situații economice tot mai dificile, alegătorii și-au reafirmat sprijinul pentru Maia Sandu și pentru un viitor european. O nouă provocare semnificativă amenință această traiectorie, în anul viitor, având alegerile parlamentare la orizont.

Viitoarele alegeri parlamentare din Moldova sunt esențiale pentru susținerea agendei pro-europene. În timp ce scrutinul prezidențial a reafirmat sprijinul popular pentru integrarea europeană, cursa parlamentară va determina capacitatea legislativă de a implementa reformele necesare. O vulnerabilitate-cheie constă în potențiala dezangajare a diasporei moldovenești – o piatră de temelie a bazei electorale a Maiei Sandu și a mișcării pro-europene mai largi.

La ultimele alegeri, peste 270 mii de alegători din diaspora, care locuiesc în principal în țările UE, au jucat un rol esențial în asigurarea victoriei Maiei Sandu. Pentru acești alegători, integrarea europeană reprezintă speranța pentru o mai bună guvernare, oportunități economice și o poziție internațională consolidată. Cu toate acestea, prezența diasporei la vot a fost istoric mai mică în alegerile parlamentare, care sunt adesea percepute cu impact mai mic. Acest dezinteres ar putea slăbi influența blocului pro-european în parlament, unde se dezbat politicile cheie și se formează alianțe.

Între timp, forțele pro-ruse, susținute de resursele și rețelele Moscovei, văd acest lucru ca pe o deschidere strategică. Ei au folosit deja cumpărarea de voturi, campanii de propagandă și atacuri cibernetice, pentru a influența politica moldovenească. Într-un scrutin parlamentar, în care marjele sunt strânse, chiar și micile schimbări în prezența votanților ar putea schimba balanța puterii.

O prezență redusă a diasporei la alegeri ar amplifica influența votanților interni, unde sentimentul pro-rus rămâne semnificativ. Figuri precum Alexandr Stoianoglo promovează politici multivectoriale, prezentându-se ca fiind neutre, dar riscând diluarea alinierii pro-europene a Moldovei și invitând la noi interferențe rusești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miza alegerilor parlamentare se extinde peste granițele Moldovei. Rezultatele vor decide dacă statul își poate transforma aspirațiile europene în reforme tangibile, inclusiv îmbunătățiri ale sistemului de justiție, modernizare economică și protecție față de amenințările răzvoiului hibrid. O majoritate pro-europeană este esențială; altfel Moldova se confruntă cu un blocaj legislativ sau chiar cu o răsturnare a progresului european.

Din punct de vedere geopolitic, poziția Moldovei, ca democrație pro-europeană în apropierea Rusiei, o aduce în prima linie a competiției Est-Vest. Un guvern pro-european slăbit ar încuraja eforturile Moscovei de a destabiliza regiunea și de a exploata vulnerabilitățile la periferia Europei.

Pentru a preveni acest lucru, forțele pro-europene trebuie să acorde prioritate mobilizării diasporei și stimulării participării alegătorilor la scrutinul parlamentar. Campaniile de informare țintite ar trebui să sublinieze importanța alegerilor și rolul legislativului în conducerea reformei. Alegătorii din diaspora trebuie să înțeleagă că implicarea lor este critică, asta chiar dacă competițiile parlamentare par mai puțin proeminente decât cele prezidențiale.

Pentru a facilita implicarea diasporei, țările care găzduiesc secțiile de votare ar trebui să asigure condiții pentru facilitarea accesului la vot și să ofere măsurile de securitate necesare pentru a preveni perturbările, cum ar fi abordarea potențialelor amenințări cu bombă la secțiile de votare.

Dacă sistemul de vot prin corespondență va continua, serviciile poștale trebuie să lucreze îndeaproape cu ambasadele și alegătorii, acordând prioritate livrării la timp a buletinelor de vot. Fiecare vot livrat la timp contribuie la conturarea parcursului european al Moldovei. Experiențele din țările nordice au demonstrat că o astfel de abordare este fezabilă și eficientă.

Procesele electorale transparente, securitatea cibernetică consolidată și supravegherea internațională robustă sunt esențiale pentru protejarea democrației din Moldova.

Alegerile parlamentare reprezintă un moment definitoriu pentru aspirațiile democratice și europene ale Republicii Moldova. Dacă dezangajarea diasporei se combină cu tactici agresive pro-rusești, progresul țării, câștigat cu greu, s-ar putea deteriora. Viitorul Moldovei depinde de vigilență, angajament proactiv și colectiv față de reformă.

BJÖRN SÖDER, membru al Parlamentului Suediei și șeful delegației suedeze la AP OSCE

MARKUS WIECHEL, membru al Parlamentului Suediei și membru al delegației suedeze la AP OSCE

#alegeri parlamentare #deputați suedezi #diasporă #RepublicaMoldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.