Moldova, la fel ca și Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, se bazează exclusiv pe gazul rusesc, notează surse occidentale, citate de IPN, specificând că Statele Unite lucrează asupra unor planuri de livrare a gazelor naturale în Europa, în cazul că Rusia va înceta alimentarea consumatorilor europeni în contextul escaladării crizei ruso-ucrainene.

Totodată, datele Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie evaluează că Germania importă aproximativ jumătate din necesitățile de gaze din Rusia, în timp ce în Franța doar un sfert din cantitățile consumate provin din Rusia, bazându-se, mai mult, pe livrările din Norvegia. Italia ar fi, de asemenea, printre cele mai afectate economii majore, cu o dependență de 46% de gazul rusesc.

În schimb, Marea Britanie o jumătate din cantitatea necesară de gaze le ia din surse interne și importuri, mai ales din Norvegia și Qatar. Gazele folosite în Spania provin, preponderent, din Algeria și Statele Unite.

Într-o dependență decisivă de gazul rusesc, întrecând de 90 la sută, se află Finlanda și Letonia. Conform ultimelor date disponibile, Serbia depinde în măsură de 89%.

În ciuda dependenței continue de vecinul său estic, experții cred că, dacă robinetul va fi închis, Europa este capabilă să găsească acoperire la două treimi din gazul rusesc. Lipsa ar putea fi suplinită prin utilizarea sporită a conexiunilor de conducte din Norvegia, Regatul Unit și Africa de Nord, precum și prin utilizarea gazelor lichefiate.

Evaluând perspectivele Moldovei în această „criză europeană care ne afectează direct”, vicepremierul Andrei Spînu a atestat și „încercările unor politicieni de a-și face capital politic pe criza energetică… E greșit, colegi, e greșit și mincinos ceea ce faceți. Știm ce avem de făcut ca să nu ne mai pomenim într-o astfel de situație niciodată și vom face. Repet, criza energetică nu este criza țării noastre, este o criză europeană care ne afectează direct. Moldova este pentru a doua oară în stare de urgență din cauza crizei. Deciziile pe care le luăm nu sunt populare, dar sunt corecte. Înțelegem că afectează foarte mule familii și tocmai din acest motiv am venit cu măsuri de compensare care să ușureze această criză. Pentru prima dată în istorie, se alocă peste 3 mlrd de lei pentru ajutor, în factură, tuturor oamenilor”, a scris demnitarul pe o rețea socială.

#criza #Europa #Republica Moldova

Parlamentul Greciei a aprobat proiectul de lege care prevede „interzicerea utilizării serviciilor online de rețele sociale de către minori”, începând cu 1 ianuarie 2027.

Dimitris Papastergiou, ministrul pentru guvernanță digitală și inteligență artificială a pledat în favoarea noilor reglementări, afirmând că reprezintă o soluție necesară, eficientă, proporțională și compatibilă cu dreptul comunitar european.

„Ar fi fost foarte ușor să nu facem absolut nimic astăzi și să așteptăm legea europeană perfectă. Însă problema este aici. Copiii se cufundă în fiecare zi… în internet și cred că un guvern responsabil trebuie să facă ceva ce are datoria să facă. Am procedat la fel și în cazul vânzării alcoolului și a produselor din tutun, iar măsura a reușit să limiteze vânzarea acestora încă din primele luni”, a declarat Papastergiou.

Acesta a precizat că „începând cu 1 ianuarie 2027, platformele vor trebui să verifice dacă, în cele din urmă, conturile pe care le găzduiesc și serviciile pe care le oferă sunt destinate adulților sau nu”.

Proiectul de lege care interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, susținut puternic de guvernul Greciei

„Le datorăm copiilor noștri copilăria lor. Asta facem astăzi. Avem datoria să îi protejăm. În contextul problemelor existente, proiectul de lege privind rețelele sociale aduce în societate ceva ce aceasta așteaptă”, a conchis Papastergiou.

„Nu mai avem timp de pierdut”, a subliniat în timpul dezbaterilor și Akis Skertsos, ministrul de stat care a inițiat proiectul de lege.

„Ne permitem luxul de a pierde ani pentru a proteja acest lucru elementar care este protejarea sănătății mintale, a siguranței și a dezvoltării psihosociale sănătoase a copiilor noștri, când vedem că ne confruntăm cu o evoluție tehnologică galopantă, care, literalmente, în doar câțiva ani de când există rețelele sociale, a schimbat radical, dramatic, modul în care copiii noștri gândesc, funcționează, se comportă și socializează?”, a întrebat acesta retoric în plenul parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Opoziția din Grecia a votat împotriva proiectului de lege

„Sincer, când a început dezbaterea, speram că se va ajunge la un consens, deoarece ceea ce suntem pe cale să facem nu este o inițiativă pe care o întreprindem singuri. Este ceea ce a propus Comisia Europeană, în urma presiunilor exercitate de Grecia, de prim-ministrul grec și de alte state”, a remarcat Skertos.

Ministrul s-a referit la faptul că doar partidul de guvernare Noua Democrație al premierului Kyriakos Mitsotakis și-a anunțat sprijinul pentru proiectul de lege.

Dintre partidele de opoziție, PASOK s-a abținut, în timp ce SYRIZA, Soluția Greacă, Partidul Comunist din Grecia, împreună cu NIKI și Cursul Libertății (Plefsi Eleftherias), au votat împotrivă.

„Cred că mesajul transmis, cel puțin de către guvern, este că trebuie să ne facem treaba mai serios, în primul rând în calitate de părinți. Intervenția statului nu este suficientă. Este absolut necesar ca și părinții să se implice mai mult, într-un mod mai activ”, a mai declarat Akis Skertsos.

#copii #Grecia #interzicere retele sociale #parlament