Dacă citești articole despre piața bursieră, economie sau faci invetiții în acțiuni, atunci la sigur ai întâlnit termenul de capitalizare de piață. Dar ce este capitalizarea de piață și ce date poate indica despre o companie?

Definiție

Capitalizarea de piață sau, în engleză „market cap” se referă la valoarea de piață a tuturor acțiunilor unei companii, care de obicei este exprimată în moneda în care sunt listate acțiunile companiei. Capitalizarea de piață se calculează prin înmulțirea numărului total al acțiunilor cu prețul curent de piață al unei acțiuni.

Exemplu: Compania X are 10.000 de acțiuni în circulație, valoarea actuală de piață a unei acțiuni este de 100 USD. Capitalizarea de piață a Companiei X ar fi de 100 000 de dolqri (10 000 x 100).

Ce indică capitalizarea de piață despre o companie?

Capitalizarea de piață indică dimensiunea globală a companiei. Investitorii sunt interesați de dimensiunea globală a companiei, ea reprezintă o imagine de ansamblu asupra profilului de risc / recompensă al companiei.

Pentru a calcula capitalizarea de piață avem nevoie de două variabile:

Numărul de acțiuni aflate în circulație
Prețul acțiunilor

Așadar, capitalizarea sa de piață, la fel ca și acțiunile companiei fluctuează pe parcursul zilei în funcție de nivelul cererii și al ofertei de pe piață.

Numărul de acțiuni emise, nu se modifică la fel de des ca prețul acțiunilor, dar poate fi modificată din când în când.

Uneori, companiile pot emite acțiuni noi, pot crește valoarea acțiunilor sau pot răscumpăra acțiuni, reducând astfel numărul acțiunilor aflate în circulație. Odată ce se schimbă numărul acțiunilor se schimbă și capitalizarea de piață, scrie portalul de știri economice, Bani.md.

#actiuni #capitalizare de piata #companie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.