Primul zbor al elicopterului Ingenuity, ajuns pe Marte împreună cu roverul Perseverance, este programat să aibă loc pe planeta Roșie luni, informează NASA.

Potrivit departamentului, primul zbor Ingenuity este planificat aproximativ la 03:30 dimineața, după ora Statelor Unite ale Americii. În același timp, este indicat faptul că datele despre acest zbor vor ajunge pe Pământ în câteva ore după finalizare.

În timpul zborului, roverul Perseverance va primi și transmite pe Pământ imagini și date primite de elicopterul cu dronă.

După cum a raportat agenția spațială americană, pe 9 aprilie, au apărut probleme în timpul lansării testului rotorului elicopterului. Testul de viteză a rotorului s-a încheiat mai devreme decât se aștepta din cauza unui semnal de posibile probleme tehnice în timpul tranziției de la modul pre-zbor la modul de zbor.

Lansarea elicopterului cu dronă a fost amânată din 11 aprilie, pentru 14 aprilie. Cu toate acestea, reprezentanții NASA au avut nevoie de timp suplimentar pentru a remedia problema.

În ultima perioadă, elicopterul-dronă, a supraviețuit temperaturii de -90 grade și, și-a încărcat cu succes bateria cu ajutorul panoului solar pentru următorul zbor.

Înălțimea primului zbor, care va dura 20-30 de secunde, va fi de aproximativ trei metri. În cursul zborurilor ulterioare, este planificată ridicarea acestuia la cinci metri.

Atmosfera marțiană are doar 1% din densitatea atmosferei Pământului, ceea ce face ca zborul micului elicopter Ingenuity să fie echivalentul zborului la o înălțime de trei ori mai mare decât a Everestului.

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat miercuri, 15 aprilie curent, că urmează vremuri grele pentru economia mondială dacă războiul din Orientul Mijlociu nu va fi soluționat și prețurile petrolului rămân ridicate, adăugând că riscurile la adresa inflației ar putea afecta prețurile alimentelor, transmite Agerpres.

„Trebuie să ne pregătim pentru vremuri grele în viitor dacă conflictul din Orientul Mijlociu persistă”, a afirmat Georgieva la o conferință de presă în timpul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Washington.

Livrările globale de energie sunt grav afectate de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în mod obișnuit o rută de tranzit pentru 20% din gazele naturale lichefiate și petrolul mondial. Prețurile petrolului și gazelor au crescut semnificativ, afectând în mod special economiile vulnerabile și cele dependente de exporturile de energie din regiune.

„Suntem îngrijorați de riscurile la adresa inflației, și de efectele asupra prețurile alimentelor, dacă nu va fi reluată în curând livrarea îngrășămintelor la prețuri rezonabile”, a explicat șeful FMI.

În condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, Georgieva a cerut băncilor centrale o abordare de tipul „să așteptăm și să vedem ce se întâmplă” înainte de a ajuta ratele dobânzilor. Acesta este în mod special cazul în care publicul are așteptări bine fundamentate referitoare la ținerea sub control a inflației.

„Dacă se încheie rapid conflictul, poate nu vor fi necesare decizii”, a declarat oficialul FMI.

Dar Georgieva a recunoscut că țările unde băncile centrale nu au o astfel de credibilitate ar putea fi nevoite să transmită semnale mai puternice. Deocamdată, „încă suntem într-o perioadă în care este posibilă o rezolvare mai rapidă”, a apreciat directorul general al Fondului Monetar Internațional.

Oficialul a cerut statelor membre FMI să apeleze la instituția cu sediul la Washington dacă au nevoie de asistență financiară în timpul conflictului.

„În prezent, avem 39 de programe, și o potențială cerere pentru noi programe de la cel puțin 12 țări, unele fiind din Africa subsahariană. Dacă aveți nevoie de asistență financiară, nu ezitați. Mișcați-vă rapid, deoarece cu cât mai devreme acționați, cu atât vor fi protejate economiile și oamenii”, a afirmat Georgieva.

Șeful FMI a subliniat necesitatea protejării sustenabilității fiscale în condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, și a avertizat că „măsurile care nu sunt țintite, controlul exporturilor sau reduceri ample de taxe ar putea avea ca efect prelungirea suferinței provocate de prețurile ridicate”.