Dialog la nivel înalt, între Moldova și UE: La Chișinău va fi lansat un program de master în afaceri europene

La Chișinău urmează să fie lansat un program de master în domeniul afacerilor europene. Cooperarea în domeniul educației a fost unul dintre subiectele primului Dialog de nivel înalt între Moldova și UE privind politicile în domeniul muncii, al competențelor, al educației, domeniul social și al copilului, lansat astăzi la Chișinău.

La eveniment a fost prezentă comisara europeană Roxana Mînzatu. Funcționara responsabilă pentru Drepturi Sociale a discutat cu ministrul Educației Dan Perciun și ministrul protecției sociale Alexei Buzu. Oficialii de la Chișinău au mulțumit autorităților europene pentru sprijinul acordat reformelor din țara noastră, menționând importanța alinierii legislației naționale la cea comunitară.

Cooperarea în cadrul Dialogului la Nivel Înalt se va mai axa pe includerea țării noastre în Programul de Alimentație în școli, susținut prin foaia de Parcurs privind Garanția Europeană pentru Copii și oferirea accesului instituțiilor de învățământ general din țară la Programul Erasmus+, transmit responsabilii de la Ministerul Educației.

„Ne propunem să identificăm oportunitățile care pot aduce cele mai mari beneficii sistemului educațional, iar în acest sens avem multe de învățat de la țările europene. Este important să construim un dialog constant cu partenerii europeni, pentru a putea accesa diverse programe și inițiative europene și pentru a le extinde și în Republica Moldova. Printre temele pe care dorim să le abordăm în cadrul acestui Dialog la Nivel Înalt se numără învățământul dual, extinderea Rețelei Școlilor Model, mobilitatea academică pentru elevi și profesori”, a declarat Dan Perciun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Uniunea Europeană este un partener strategic în modernizarea sistemului educațional din Republica Moldova. Bruxellesul a investit prin programele Erasmus+, eTwinning și Orizont Europa în alinierea Moldovei la Procesul de la Bologna, modernizarea programului școlar, asigurarea acreditării internaționale a programelor de studii, digitalizarea procesului educațional și dezvoltarea rețelei școlilor model. Datorită sprijinului UE, tinerii din Moldova au accesat circa 5600 de burse de mobilitate academică internațională în ultimii 10 ani.

Datorită sprijinului european, elevii și studenții din Republica Moldova beneficiază de resurse educaționale digitale, condiții mai bune de învățare și acces la o educație mai incluzivă, atât în învățământul general, cât și în cel profesional tehnic

#dialog la nivel înalt #MEC #educație #UE #Moldova

Kaja Kallas, înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe, a declarat miercuri, 18 iunie curent, că Rusia este o „amenințare directă” la adresa UE pentru că pregătește de mult un plan „pentru o agresiune pe termen lung”.

„Trăim vremuri dificile și foarte periculoase. Rusia este deja o amenințare directă la adresa UE. Rusia ne încalcă spațiul aerian, efectuează manevre militare provocatoare în apropierea frontierelor UE, ne țintește trenurile și avioanele, ne atacă conductele, cablurile submarine de fibră optică și rețelele electrice, ne atacă industria, inclusiv companiile care sprijină Ucraina, și recrutează infractori pentru a efectua atacuri de sabotaj și își consolidează constant forțele militare și își extinde arsenalul nuclear”, a declarat Kallas într-o dezbatere în Parlamentul European, scrie The Guardian.

De ase,emea, Kallas a subliniat că Rusia a cheltuit mai mulți bani pe apărare decât toate statele din Uniunea Europeană la un loc.

„Acesta este un plan pe termen lung pentru o agresiune pe termen lung. Nu cheltui atât de mult pe armată dacă nu ai de gând să o folosești”, a subliniat Kallas.

În acest sens, ea a subliniat că Ucraina este prima linia de appărare motiv pentru care UE trebuie să trateze cu prioritate al 18-lea pachet de sancțiuni propus de UE, afirmând că „fiecare sancțiune slăbește capacitatea Rusiei de a lupta în acest război”. Ea a continuat prin a-l cita pe secretarul general al NATO.

„Trebuie să facem mai mult pentru Ucraina, dar și pentru propria noastră securitate. Pentru a-l cita pe prietenul meu, secretarul general al NATO, Mark Rutte: dacă nu ajutăm mai mult Ucraina, ar trebui să începem toți să învățăm limba rusă.

Cu cât Ucraina este mai puternică astăzi pe câmpul de luptă, cu atât va fi mai puternică la masa negocierilor atunci când Rusia va fi în sfârșit pregătită să discute”, a completat ea.

Tot miercuri, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a anunțat că a fost îndeplinită ținta de cheltuieli stabilită în urmă cu 11 ani, de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare.

În condițiile în care Portugalia și Canada s-au angajat să cheltuie 2% din PIB pentru apărare în acest an, întreaga alianță respectă acum ținta de 2%, a declarat Rutte pe marginea reuniunii G7 din Canada.

Rutte a numit asta „o veste cu adevărat bună”, scrie Agerpres.

Cu toate acestea, din cauza presiunii președintelui american Donald Trump, se așteaptă ca alianța cu 32 de membri să cadă de acord asupra unei noi ținte de cheltuieli pentru apărare de cel puțin 3,5% din PIB în summitul de două zile de la Haga, care începe pe 24 iunie.