Mihaela Bilic din România susține că dezlegarea la pește este extrem de importantă în post, datorită ”echilibrului nutrițional” pe care îl oferă. De asemenea, medicul a explicat și care este diferența între pește și carne.

A început Postul Crăciunului pe stil vechi! Ce trebuie să știe creștinii ortodocși

Știați că în Postul Crăciunului, din cele 40 de zile fără produse animale, 15 sunt cu pește? Oare peștele nu este tot carne? Se vede treaba că și religia îl tratează preferențial, tocmai pentru că este atât de important pentru echilibrul nutrițional.

Cum de reușesc peștele și carnea să fie atât de asemănătoare și, totuși, atât de diferite? Deși termenul “carne” se referă la orice tip de țesut muscular de origine animală, în practică există o percepție diferită pentru carne și pește.

Ambele sunt surse de proteine de calitatea întâi. E vorba de proteine complete, dar cele din pește se digeră mai ușor. Și la capitolul grăsimi peștele este superior cărnii: conține acizi grași mononesaturați plus Omega 3, spre deosebire de carne unde predomină grăsimile saturate. Despre minerale nu mai vorbim, mediul acvatic este mai bogat în oligoelemente față de mediul terestru, deci în pește vom găsi mult iod, zinc, seleniu și crom.

La copii peștele este esențial în dezvoltarea optimă a creierului și a funcției vizuale, trebuie introdus în dieta bebelușilor înainte de carne. In caz de alergii alimentare sau intoleranțe, tot peștele este cea mai sigură sursă de proteine. La pubertate și adolescență avem în pește un aliat când vine vorba de grăsimi esențiale și vitamine necesare creșterii, sintezei de hormoni, dezvoltării masei osoase și musculare.

Pentru adulții care țin la siluetă și vor să scape de kilogramele în plus, peștele este soluția- combinația de proteine și grăsimi din pește elimină inflamația din organism și intensifica arderile. Când vine vorba de piele frumoasă, ameliorarea celulitei și protecție împotriva îmbătrânirii, cine credeți că vă ajută? Ați ghicit, tot peștele! Adăugați la asta efectul protector hepatic și cardiovascular, plus rol în creșterea imunității și obțineți un tablou complet al beneficiilor consumului de pește.

Ce fel de pește, veți întreba? Orice fel, pește să fie! Cu cat mai diferit, cu atât mai bine: mic și mare, slab și gras, autohton și de import, de captură și de crescătorie, proaspăt, în conservă sau congelat. Nu vă pierdeți în detalii și nu căutați peștele perfect, important este să consumăm pește. Dați la o parte toate miturile și prejudecățile legate de pește, alegeți speciile care sunt pe gustul vostru, gătiți-l cat mai simplu și mâncați-l cat mai des!”, scrie Mihaela Bilic pe o rețea socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carne #pește #post

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.