Poluarea aerului cauzată de incendii este legată de peste 1,5 milioane de decese pe an în întreaga lume, potrivit unui studiu major, desfășurat în perioada 2000-2019, publicat miercuri în The Lancet. Acest număr de decese va creşte în următorii ani, deoarece schimbările climatice fac ca incendiile de pădure să fie mai frecvente şi mai intense, potrivit studiului.

Echipa internaţională de cercetători a examinat datele existente, atât cu privire la incendiile de pădure care fac ravagii în natură, cât şi la arderile de teren practicate în agricultură pentru curăţarea câmpurilor.

Din 2000 până în 2019, cercetătorii au constatat că aproximativ 450.000 de decese pe an din cauza bolilor de inimă au fost legate de poluarea aerului cauzată de incendii. Alte 220.000 de decese din cauza bolilor respiratorii ar putea fi atribuite fumului şi particulelor eliberate în aer de incendii.

La nivel mondial, un total de 1,53 milioane de decese din toate cauzele au fost asociate cu poluarea aerului cauzată de incendii, potrivit studiului.

Mai mult de 90% dintre aceste decese au avut loc în ţările cu venituri mici şi medii, aproape 40% dintre acestea fiind înregistrate numai în Africa subsahariană. Ţările cu cel mai mare număr de decese sunt China, Republica Democrată Congo, India, Indonezia şi Nigeria.

Un număr record de arderi ilegale ale terenurilor agricole din nordul Indiei este parţial responsabil pentru norul de poluare cu aspect apocaliptic, cu concentraţii de microparticule nocive mult peste standardele internaţionale de sănătate, care acoperă capitala indiană.

Autorii studiului fac apel la „acţiuni urgente” pentru a face faţă numărului considerabil de decese cauzate de aceste incendii, subliniind „nedreptatea climatică” cu care se confruntă ţările sărace.

În plus, mijloacele de evitare a fumului de la incendii (îndepărtarea de zona cea mai poluată, utilizarea purificatoarelor de aer şi a măştilor, rămânerea în casă) nu sunt accesibile locuitorilor din ţările cele mai sărace, au subliniat cercetătorii. Prin urmare, aceştia solicită mai mult sprijin financiar şi tehnologic pentru populaţiile din ţările cele mai afectate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aer #incendii #poluare

Protecția infrastructurii energetice a fost unul dintre subiectele discutate de președinta Maia Sandu în cadrul ședinței de astăzi, 21 septembrie, a Consiliului Național de Securitate. Șefa statului a declarat că CNS a examinat și a dispus măsuri pentru ca obiectivele de care depinde alimentarea țării să fie mai bine protejate împotriva acțiunilor ostile, inclusiv a atacurilor cu drone. În cazul apariției unor probleme, funcționarea acestora trebuie să fie restabilită cât mai repede. Măsuri similare vizează și protecția împotriva atacurilor cibernetice.

„Cu regret, în loc să fie tratat cu seriozitate și responsabilitate, subiectul este exploatat politic și cinic de către cei care au slăbit conștient și intenționat Armata Națională, atunci când se aflau în poziții de decizie. În opoziție, tot ei ironizează pericolul războiului și a încălcării spațiului nostru aerian de dronele rusești și contestă investițiile în apărare. Unii au cerut chiar lichidarea Armatei Naționale. Iar acum, peste noapte, au început să se îngrijoreze de ce Armata nu detectează toate dronele. Este bine că au început să conștientizeze pericolul asupra securității naționale. Ar fi bine să vorbească și despre cine anume pune în pericol securitatea Republicii Moldova.

Problema dronelor rusești este una regională, acestea cad în țările Baltice, Polonia, România. Armate mult mai avansate și mai bine dotate decât cea a Moldovei au întâmpinat dificultăți în a opri dronele să intre în spațiul lor aerian. Dronele rusești evoluează foarte rapid, la fiecare câteva luni fiind produse versiuni mai performante care pot evada soluțiile de apărare aeriană construite între timp. Este o cursă tehnologică contra cronometru. Iar modernizarea Armatei și protecția cetățenilor nu poate fi o dezbatere politică, ci este o datorie a statului, dar și o responsabilitate comună a tuturor politicienilor și a întregii societăți”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, președinta a adăugat că pentru a detecta mai bine dronele, autoritățile modernizează sistemul de supraveghere a spațiului aerian.

„Chiar dacă vedem mai bine ce se întâmplă, capabilitățile existente încă nu sunt suficiente. Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în cinci ani. Lucrăm cu partenerii să accelerăm acest proces. Pentru a neutraliza drone, dispunem de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Aceste capabilități sunt operaționale, dar aria lor de acțiune este limitată la protejarea infrastructurii critice care asigură servicii de bază pentru funcționarea economiei.

Armata investește resurse pentru a extinde aria de acoperire a apărării aeriene. Ministerul Apărării a anunțat recent că a obținut finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană în valoare 120 de milioane de euro care va fi folosit pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie, un sistem avansat de detectare și nimicire a țintelor aeriene. Toate aceste măsuri necesită timp. În al doilea rând, consolidăm parteneriate cu vecinii pentru a îmbunătăți schimbul de informații, care vin să completeze datele furnizate de sistemele naționale de supraveghere. În al treilea rând, lucrăm cu partenerii pentru a beneficia de soluții moderne, eficiente și mai ieftine împotriva dronelor. Nu pot da mai multe detalii, dar vreau să asigur cetățenii că protecția țării noastre este o prioritate și activitate constantă pentru mine și Guvern”, a transmis președinta.

De asemenea, Maia Sandu a adăugat că orice dronă care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova pune în pericol oamenii, iar, potrivit șefei statului, singurul vinovat pentru acest lucru este Federația Rusă.

„Un stat care îți trimite drone nu îți caută prietenia, ci frica și supunerea. Republica Moldova va continua să-și dezvolte capacitățile de apărare, să-și protejeze libertățile câștigate, viitorul în pace și cetățenii”, a conchis ea.