Parlamentul a primit „undă verde” de a-l demite pe directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Ruslan Flocea, după ce deputații majorității parlamentare, PAS au votat ca fiind nesatisfăcător raportul de activitate al Centrului, pentru perioada anilor 2016-2021, unde s-a atestat încălcări admise de CNA. Raportul a fost susținut cu votul a 56 de deputați PAS, iar împotrivă au votat 18 parlamentari ai opoziției – BCS.

Potrivit raportului Comisiei juridice, numiri și imunități, întocmit în baza raportului CNA, deputații au constatat „o activitate ineficientă și nesatisfăcătoare a CNA în prevenirea și combaterea corupției, a actelor conexe corupției și a faptelor de comportament corecțional”

Spre exemplu, președinta Comisiei, deputata PAS, Olesea Stamate, a explicat că datele în raportul CNA au fost introduse greșit pentru a manipula. Dovadă a servit numărul apelurilor la CNA pentru a denunța actele de corupție, care sunt în scădere, pe când în raport se indică – în creștere, numărul cazurilor finalizate și trimise în instanța de judecată, numărul mic de dosare inițiate pe cazuri mari de corupție, luare și dare mită, comparativ cu cele cazuri de corupere minoră etc.

Astfel, în concluzia raportului Comisie s-a recomandat demiterea conducerii CNA.

După votul dat asupra raportului, deputații au luat o pauză, iar Comisia juridică, numiri și imunități a anunțat că se întrunește în ședință, cel mai probabil pentru a întocmi un proiect de hotărâre pentru a fi demisă conducerea CNA, așa cum s-a recomandat în raport.

CNA a calificat raportul Comisiei, înainte de a fi examinat subiectul dat în plenul Legislativului, drept „superficial și lipsit de obiectivitate”.

DOC „Superficial și lipsit de obiectivitate”. Reacția CNA la „raportul asupra raportului”

Amintim că, în luna septembrie a fost modificată legislația astfel încât, deputații, în urma evaluării activității CNA și constatării nesatisfăcătoare a acesteia, conducerea Centrului să poată fi demisă de Parlament, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități.

#CNA #demisie #deputati #raport #Ruslan Flocea

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.