În ajunul Zilei mondiale a femeilor din mediul rural, marcată anual la data de 15 octombrie, Comisia de Femei a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova a organizat o masă rotundă, în format online, cu genericul „Veșnicia s-a născut la sat – eforturi comune pentru un trai decent”, în cadrul căreia au fost abordate problemele cu care se confruntă femeile din mediul rural.

Potrivit sindicalistelor, condițiile proaste de muncă, nerespectarea cerințelor în domeniul securității și sănătății în muncă, salariile mici, discriminarea femeilor la locul de muncă, lipsa suportului necesar pentru tinerele mame, munca în sectorul informal, reprezintă în continuare probleme care afectează femeile din mediul rural.

„Tabloul pe care îl vedem astăzi în mediul rural este dezolant: sate pustii, pămînturi neprelucrate, populație îmbătrînită, familii dezmembrate, migrație masivă în rîndul tinerilor, nivel înalt de sărăcie. Problemele cu care se confruntă femeile din mediul rural sunt numeroase și cunoscute, este însă timpul să trecem de la vorbe la fapte. Trebuie să ne conjugăm eforturile, să sporim nivelul de sindicalizare și de protecție socială, prin majorări de salarii și pensii, condiții sigure de muncă, combaterea tuturor formelor de discriminare a femeilor, dezvoltarea infrastructurii la sate”, a subliniat Liuba Rotaru, președinta Comisiei de Femei a CNSM.

Petru Chiriac, vicepreședinte al CNSM, a afirmat că situația femeilor din mediul rural este un indicator important cu privire la situația social-economică din țară și vorbește mult despre statutul femeii în societate.

„Spre regret, deși în ultimii ani au fost întreprinse numeroase eforturi pentru a îmbunătăți situația femeilor din mediul rural, în continuare ele se confruntă cu diverse forme de discriminare, sunt salarizate insuficient și beneficiază de o protecție socială precară. Pledăm pentru implementarea unor politici orientate spre protecția femeilor din mediul rural, pentru a reduce nivelul de sărăcie, discriminarea, sporirea accesului la servicii medicale de calitate, o mai bună participare a femeilor la procesele decizionale”, a comunicat Chiriac.

Prezent la această activitate, Dan Perciun, președinte al Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, a menționat că în prezent se poartă discuții cu privire la majorarea salariului minim pe țară.

„Un salariu minim echitabil ar trebui să fie de cel puțin 4000 mii de lei, pentru ca salariatul să aibă ulterior și o pensie decentă. Majorarea salariului minim este un instrument important pentru combaterea economiei informale. Este necesar să avem un salariu minim unic pe țară și să reducem nivelul economiei informale în mediul rural.”, consideră Perciun.

Sindicalistele au menționat că pentru a îmbunătăți situația social-economică a femeilor din mediul rural sunt necesare măsuri la nivel național, materializate prin implementarea unor politici sustenabile care ar contribui la îmbunătățirea vieții femeilor din teritoriu, dezvoltarea activității Comisiei pentru consultări și negocieri colective la nivel teritorial, crearea noilor locuri de muncă, oferirea unor salarii decente, îmbunătățirea calității deservirii medicale la sate.

Conform datelor statistice, femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația R. Moldova, iar peste un milion de femei locuiesc în mediul rural. Conform unui studiu realizat de PNUD Moldova, din anul 2018, femeile din mediul rural au vârsta medie de 39 ani și durata medie a vieții de 74 ani. Ele suferă de două ori mai des de boli cronice decât femeile din mediul urban, ceea ce necesită tratament continuu, iar o treime din ele renunță la vizita la medic, dintre care fiecare a 4-a pe motiv de lipsă de bani.

Amintim că Ziua mondială a femeilor din mediul rural a fost instituită în 1995, la Conferința Internațională a Femeilor din Beijing, cu scopul de a conștientiza importanța faptului că femeile de la sate contribuie la bunăstarea familiilor lor și la dezvoltarea economiei rurale.

#femei #sate #Sindicate

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.