Reprezentanții Federației Sindicale a Educației și Științei nu se simt cu „musca pe căciulă” și spun că au oferit informații veridice Guvernului Gavrilița, dar și Ministerului Educației cu privire la demisia celor 32 de persoane, inclusiv 18 cadre didactice din țară.

Solicitați de Realitatea.md, sindicaliștii insistă că datele colectate de ei sunt corecte și că au conștiința curată.

„Informația noastră a venit din instituții, către 15 septembrie statistica era cea care a fost discutată la ședința Biroului Executiv și anunțată în demersul către Guvern: 32 de demisii, inclusiv 18 cadre didactice. Am atras atenția asupra fenomenului, a riscului de a pierde cadre din cauza presiunilor. Că după „verificări” s-a ajuns la cifra de ieri, era de așteptat. Colegii care au demisionat cunosc realitatea mai bine decât verificatorii, și chiar decât sindicatele”, anunță sindicaliștii.

Totuși, sindicaliștii spun că:

„Acum văd că am greșit atunci când am furnizat ministerului datele statistice în care am indicat raionul, instituția, numărul celor demiși. Ni s-au cerut și numele, dar nu am colectat date cu caracter personal, pentru că nu ar fi fost corect. Că au venit după asta cu ”verificări” peste listele noastre și ce a ”ieșit” din asta, vedeți mai sus. E pe conștiința ”verificatorilor”. În schimb, conștiința noastră este curată.”

Amintim că 32 de persoane, dintre care 18 cadre didactice, și-au depus demisiile până în data de 20 septembrie. Acest lucru ar fi din cauza obligativității de a se vaccina anti-COVID sau de a prezenta teste negative la noul coronavirus, achitate din propriul buzunar.

Cel puțin asta susțin reprezentanții Federației Sindicale a Educației și Științei, care au expediat în acest sens un demers către Guvern.

Sindicatele anunțau că numărul plângerilor din partea angajaților din educație este tot mai mare și au cerut repetat autorităților să-și revizuie decizia. În adresarea federației se mai preciza că dacă Guvernul nu va veni cu soluții în susținerea angajaților din instituțiile de învățământ, FSEȘ își rezervă dreptul de a ataca în justiție orice act prin care angajații din învățământ vor fi obligați să se testeze din banii proprii.

În replică, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a spus că le respectă opinia, dar ei nu sunt medici și nu pot să-și expună atât de categoric părerea.

Între timp, demisiile în lanț despre care anunța acum câteva zile Federația Sindicală a Educației și Științei, nu s-au confirmat. Despre asta anunță reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, care au publicat, ieri, o reacție în acest sens.

Realitatea.md amintește că în data de 23 august, CNESP a aprobat o Hotărâre prin care a stipulat ca măsură de siguranță, pentru noul an școlar, care va începe la 1 septembrie, testarea cadrelor didactice odată la 14 zile din bani proprii, dacă nu doresc să se vaccineze.

#demisii #ministerul educatiei #profesori #Sindicate

Fiecare oră suplimentară de comportament sedentar prelungit și neîntrerupt este asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces în urma cancerului, conform unui studiu realizat în Marea Britanie și citat de Science Daily. Studiul a fost condus de Frederick Ho de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, și de colegii săi, și a fost publicat în revista PLOS Medicine.

Cercetări anterioare au asociat un comportament sedentar mai intens – inclusiv statul pe scaun sau întins – cu rezultate mai slabe în ceea ce privește starea de sănătate. Cu toate acestea, majoritatea recomandărilor actuale se concentrează pe durata totală a timpului petrecut în poziție sedentară.

Noile descoperiri sugerează că și modul în care este distribuit acest timp sedentar poate fi important. Statul pe scaun de-a lungul mai multor perioade scurte de timp s-ar putea să nu aibă aceleași asocieri ca petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziție șezând.

Cercetătorii au examinat datele a 91.292 de participanți din cadrul UK Biobank. Fiecare participant a purtat un instrument de monitorizare a activității timp de șapte zile, iar cercetătorii au urmărit apoi grupul pe o perioadă medie de 12,38 ani.

Echipa de oameni de știință a împărțit activitatea în mai multe categorii. Comportamentul sedentar prelungit a fost definit drept perioade de cel puțin 30 de minute, în care cel puțin 90% din timp a fost petrecut în poziție șezând. Comportamentul sedentar întrerupt a inclus perioade cu o durată mai mică de 30 de minute sau perioade în care mai mult de 10% din timp a fost dedicat mișcării. Au fost măsurate, de asemenea, diferite niveluri de activitate fizică, transmite Agerpres.

Un comportament sedentar prelungit mai frecvent a fost asociat cu un risc mai mare de mortalitate prin cancer, cu o incidență generală mai mare a cancerului, cu tumori asociate cu obezitatea (spre exemplu, cancer esofagian, hepatic, renal, pancreatic, colorectal, mamar, ovarian și tiroidian) și cu tumori asociate cu diabetul de tip 2.

Comportamentul sedentar întrerupt a fost asociat cu un model opus, prezentând un risc mai scăzut pentru toate rezultatele examinate.

Cercetătorii au estimat, de asemenea, ce s-ar putea întâmpla dacă statul prelungit pe scaun ar fi înlocuit cu mișcarea. Astfel, înlocuirea unei ore pe zi de comportament sedentar prelungit cu activitate fizică ușoară a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer.

Rezultatele provin dintr-o singură cohortă de voluntari participanți la UK Biobank. Acest grup de voluntari tinde să fie mai activ fizic în comparație cu populația generală din Marea Britanie, ceea ce înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se aplice în mod egal tuturor, au notat autorii.

De asemenea, studiul observațional nu poate stabili că petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziție șezând cauzează direct cancerul sau decesul prin cancer.

„Constatările noastre sugerează că efectele comportamentului sedentar asupra sănătății pot fi influențate nu numai de timpul total petrecut în poziție sedentară, ci și de faptul că acest timp este acumulat în perioade prelungite sau întrerupt de activitate(…)Acest model este plauzibil din punct de vedere biologic: studiile experimentale au arătat că întreruperea statului prelungit în poziție așezată cu scurte perioade de activitate poate îmbunătăți răspunsurile metabolice în comparație cu statul neîntrerupt în poziție șezând”, au afirmat autorii studiului.

Rezultatele indică un rol potențial important al mișcării zilnice, chiar și atunci când aceasta nu se încadrează în categoria exercițiilor fizice moderate sau intense.

„Ghidurile actuale privind sănătatea se concentrează în mare măsură pe exercițiile fizice moderate sau intense, însă constatările noastre arată că mișcarea ușoară n-ar trebui ignorată. În viitor, studiile clinice ne vor ajuta să depășim recomandările generale și să dezvoltăm strategii personalizate pentru a întrerupe perioadele de stat pe scaun”, au notat autorii cercetării.

Studiul a fost susținut de American Cancer Society și de Institutele Naționale de Sănătate din SUA.