Insistența cu care este promovat vaccinul Sputnik-V în Republica Moldova este o demonstrație crasă că liderul PSRM Igor Dodon este antrenat într-un joc geopolitic în interesele Moscovei, cu posibile avantaje financiare. În schema de promovare şi creare a unor condiţii favorabile pentru achiziţionarea vaccinul rusesc au fost antrenate personaje cheie, implicate anterior în scandaluri mari de corupţie. DISINFO a făcut o analiză pentru a urmări firul evenimentelor și a demonstra mișcările controlate ale PSRM pentru a aduce Sputink-V la Chișinău.

Iată cum arată lucrurile:

Igor Dodon face lobby pentru înregistrare vaccinului rusesc şi apoi se vorbeşte despre cumpărarea a unui milion de doze Sputnik-V
La scurt timp, Chicu scrie pe facebook că sunt bani în fondul de intervenţie/rezervă a Guvernului. Mai exact, 227 de milioane de lei pentru vaccinare.
Zinaida Greceanîi convoacă membrii guvernului printre care Aureliu Ciocoi, primarul Ion Ceban, fără reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor şi ai Economiei. În cadrul şedinţei se discută despre procurarea de urgenţă a unui milion de vaccinuri din fondurile CNAM şi de rezervă a Guvernului, iar Ciocoi promite lansarea imediată a achiziţiei.
Anterior Agenţia Medicamentului înregistrează de urgenţă trei vaccinuri: Pfizer, AstraZeneca și Sputnik-V.
Conform unor informaţii obţinute de DISINFO.md, la Ministerul Sănătăţii este analizată oferta de cumpărare a vaccinul înregistrat AstraZeneca, cu 20 de dolari pentru o doză, prin intermediar, din zona offshore.
Conform aceleiaşi surse, au loc pregătiri active pentru lansarea achiziţiei de un milion de vaccinuri Sputnik-V (10 dolari doza) şi neadmiterea unor vaccinuri mai ieftine la licitaţii, iar persoana implicată este Ivan Antoci-directorul Centrului de Achiziţii Centralizate în Sănătate. Diferenţa de cinci milioane de dolari ar fi interesul cheie, în această schemă.

Vezi continuare pe disinfo.md.

#DISINFO #Sputnik V

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.