Trei moldoveni sunt cercetați pentru deținerea și folosirea actelor oficiale false după ce, la trecerea frontierei au prezentat polițiștilor de frontieră acte false. Cazurile au avut loc în seara zilei de ieri, 4 martie, la punctele de trecere a frontierei Sculeni, Leușeni și Giurgiulești-Galați.

În punctul de trecere Sculeni s-a prezentat la controlul de frontieră un bărbat de 35 de ani, originar din raionul Soroca. Acesta se afla în calitate de pasager al rutei Moldova – Italia. În timpul identificării, tânărul a manifestat un comportament agitat, motiv pentru care s-a dispus efectuarea controlului suplimentar. În rezultat, s-a constatat că bărbatul deținea asupra sa un permis de conducere moldovenesc ce nu întrunește condițiile necesare unui act autentic.

Audiat, bărbatul a declarat că și-a perfectat acest document contra sumei de 5.000 lei, prin intermediul unui conațional, după ce permisul de conducere original i-a fost ridicat.

Un alt act neveridic a fost identificat la controlul de frontieră pe sensul de ieșire din țară în PTF Leușeni. Cercetat este un chișinăuian de 37 de ani, cu dublă cetățenie, care a prezentat certificat de pregătire profesională a conducătorului auto, care ar fi fost eliberat de autoritățile din România.

Fiind examinat cu tehnica specială din dotare s-a constatat că lipsesc anumite elemente de protecție a documentului. În timpul audierilor, bărbatul a comunicat că și-a perfectat acest certificat în România, în schimbul a 90 de euro, iar despre neveridicitatea actului nici nu bănuia.

Și o carte de identitate bulgărească cu semne de falsificare a fost identificată la controlul de frontieră, în punctul de trecere Giurgiulești-Galați.

În procesul de verificare a actelor necesare, polițiștii de frontieră au depistat indici vizibili de falsificare asupra cărții de identitate. Aceasta fiind eliberată pe numele unui conațional în vârstă de 30 de ani, originar din raionul Ceadîr-Lunga, care se afla ca pasager într-un autoturism.

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.