În ultimii ani, învățământul superior din Republica Moldova este grav afectat. Cel mai mare număr de studenți din istoria țării, 128 de mii, a fost înregistrat în anii 2006-2007. Ulterior, timp de 13 ani, numărul lor a scăzut dramatic, până la 56 de mii în 2019. Însă, în ultimii doi ani a fost o creștere a studenților, până la 59600. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a vorbit vineri, 14 ianuarie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, despre situația în care sunt astăzi universitățile din Republica Moldova.

Potrivit expertului, în 2006-2007 erau 39 de studenți la o mie de locuitori, iar în prezent acest raport este de 22,6 studenți la o mie de locuitori. În opinia sa, sunt doi factori negativi care au determinat scăderea dramatică a numărului de studenți timp de 13 ani și sunt trei factori pozitivi care au dus la creșterea numărului acestora în ultimii doi ani. În total, cinci factori au marcat sistemul de învățământ superior din Republica Moldova.

Cel mai dramatic factor, spune Veaceslav Ioniță, este că (1) în Republica Moldova numărul tinerilor scade din cauza natalității reduse. Dacă în 2010 erau aproape 424 de mii de tineri de vârstă universitară, 19-24 de ani, în prezent sunt 245 de mii. Către 2025 se estimează că numărul lor va ajunge la aproape 220 de mii. „Tinerii de astăzi s-au născut în primii ani de independență, într-o criză totală în care se afla Republica Moldova și noi simțim acum ecourile dramei prin care a trecut Republica Moldova în anii 1990-2000”, a spus Veaceslav Ioniță.

Al doilea fenomen (2) cu un impact negativ, afirmă analistul economic, este plecarea tinerilor peste hotare. Din cei aproape 235 de mii pe care îi are Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 19 și 24 de ani, doar 146 de mii sunt în țară, restul 88 de mii sunt plecați. Anual 4500 de tineri de vârstă universitară pleacă. „Doi factori: scăderea puternică a natalității și migrația continuă au dus la ceea că noi în prezent pur și simplu nu avem tineri. În 2010, ponderea tinerilor de la 19 la 24 de ani era aproape 12% din totalul populației. În prezent este de 6%. În 2025 am putea avea 5%. Practic prin sate nu mai sunt văzuți tinerii. La noi populația vârstnică a rămas, iar tineri din urmă nu vin”, a afirmat analistul economic.

Primul factor pozitiv (3), potrivit economistului, este faptul că în ultimii doi ani la studii universitare au mers cu 3600 de tineri mai mulți. Din cauza pandemiei, mai mult de o mie de tineri nu au reușit să meargă la studii peste hotare și au ales să învețe acasă. Dacă în 2019, rata medie a tinerilor, de la 19 la 24 de ani, care au mers la universitate a fost în proporție de 28%, în 2020 a fost de 31%, iar în 2021 estimativ este de 32,7%.

Expertul a mai menționat că, în prezent (4) tot mai mulți tineri de peste 30 de ani aleg să facă o facultate. În special aceasta se observă în rândul populației de peste 35 ani, care în ultimii doi ani și-a majorat înclinația spre universitate cu 30%. „Probabil mulți dintre aceștia au un loc de muncă care le cere să aibă studii superioare. Creșterea acestora a dus și la creșterea studiilor cu frecvență redusă”, a menționat expertul.

Analistul economic a mai remarcat faptul că astăzi studenții străini (5) mențin active universitățile moldovenești. Datele pentru 2020 arată că în Republica Moldova sunt 4600 de studenți străini, de trei ori mai mulți decât acum zece ani. Aproape 13% dintre toți studenții pe care îi are Republica Moldova, la secția zi, sunt străini sau fiecare al șaptelea student din auditori în Republica Moldova este un străin. Aceștia asigură anual circa 100 de milioane de dolari venituri țării.

„Factorul care au influențat negativ și va influența și în următorii ani sistemul educațional din Republica Moldova este factorul demografic. Avem o reducere de două ori a tinerilor de vârstă universitară. În fiecare an 4500 de tineri din această categorie pleacă din țară. Universitățile nu vor avea studenți, iar economia moldovenească nu va avea forțe de muncă”, a conchis expertul.

#economie #IDIS Viitorul #tineri #Universitati #Veaceslav Ionita

Norvegia deschide calea pentru exportul de echipamente militare către Republica Moldova. Guvernul de la Oslo a decis să permită companiilor norvegiene să exporte în Moldova echipamente de apărare, precum și servicii, instruire și tehnologii aferente.

Decizia a fost anunțată marți, 29 septembrie, și vine în contextul situației de securitate din regiune și al războiului declanșat de Rusia în Ucraina

Secretarul de stat norvegian Eivind Vad Petersson l-a informat pe ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, despre decizia Guvernului norvegian în cadrul conferinței „Pathways to Peace”, desfășurată la Toronto.

Potrivit autorităților norvegiene, din 2022 și până în prezent, Norvegia a oferit Republicii Moldova aproximativ 2,5 miliarde de coroane norvegiene sub formă de sprijin civil, prin Programul Nansen pentru Ucraina. Sprijinul militar va fi acordat separat și va fi finanțat din bugetul obișnuit al apărării, nu prin acest program.

Guvernul de la Oslo susține că Republica Moldova este afectată în mod deosebit de consecințele războiului din Ucraina. Norvegia menționează, de asemenea, că Moldova se învecinează cu Ucraina și cu state membre NATO și că autoritățile de la Chișinău promovează reformele și integrarea europeană.

Până acum, Republica Moldova nu era autorizată să primească echipamente militare din Norvegia. Autoritățile norvegiene afirmă că, deși nu există un pericol iminent de conflict armat în Moldova, țara este supusă unor acțiuni hibride din partea Rusiei, despre care Oslo spune că urmăresc subminarea autorităților alese democratic și a parcursului european al țării.

Noua decizie permite exportul de echipamente militare din categoriile A și B, precum și servicii, instruire, intermediere și transfer de tehnologie aferente. Materialele din categoria A includ arme, muniții și anumite tipuri de echipamente militare. Categoria B cuprinde alte echipamente, bunuri sau tehnologii dezvoltate ori modificate în mod special pentru scopuri militare.

Exporturile către Republica Moldova vor fi supuse acelorași mecanisme stricte de control aplicate în cazul exporturilor militare către Ucraina. Echipamentele vor putea fi exportate doar către autoritățile Republicii Moldova, în calitate de utilizator final, iar fiecare solicitare va fi analizată individual, pe baza unor criterii și cerințe de documentare stabilite.

Companiile norvegiene vor putea solicita de acum licențe de export pentru echipamente militare destinate Republicii Moldova. Autoritățile norvegiene urmează să publice și instrucțiuni privind procedura de solicitare a licențelor.

Ministerul Apărării de la Chișinău a salutat decizia și a apreciat sprijinul Norvegiei pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.

„Asistența anunțată astăzi reprezintă încă un pas important în avansarea parcursului nostru de modernizare a capacităților de apărare în sprijinul păcii, stabilității și siguranței cetățenilor”, a transmis Ministerul Apărării.