În ultimii ani, învățământul superior din Republica Moldova este grav afectat. Cel mai mare număr de studenți din istoria țării, 128 de mii, a fost înregistrat în anii 2006-2007. Ulterior, timp de 13 ani, numărul lor a scăzut dramatic, până la 56 de mii în 2019. Însă, în ultimii doi ani a fost o creștere a studenților, până la 59600. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a vorbit vineri, 14 ianuarie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, despre situația în care sunt astăzi universitățile din Republica Moldova.
Potrivit expertului, în 2006-2007 erau 39 de studenți la o mie de locuitori, iar în prezent acest raport este de 22,6 studenți la o mie de locuitori. În opinia sa, sunt doi factori negativi care au determinat scăderea dramatică a numărului de studenți timp de 13 ani și sunt trei factori pozitivi care au dus la creșterea numărului acestora în ultimii doi ani. În total, cinci factori au marcat sistemul de învățământ superior din Republica Moldova.
Cel mai dramatic factor, spune Veaceslav Ioniță, este că (1) în Republica Moldova numărul tinerilor scade din cauza natalității reduse. Dacă în 2010 erau aproape 424 de mii de tineri de vârstă universitară, 19-24 de ani, în prezent sunt 245 de mii. Către 2025 se estimează că numărul lor va ajunge la aproape 220 de mii. „Tinerii de astăzi s-au născut în primii ani de independență, într-o criză totală în care se afla Republica Moldova și noi simțim acum ecourile dramei prin care a trecut Republica Moldova în anii 1990-2000”, a spus Veaceslav Ioniță.
Al doilea fenomen (2) cu un impact negativ, afirmă analistul economic, este plecarea tinerilor peste hotare. Din cei aproape 235 de mii pe care îi are Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 19 și 24 de ani, doar 146 de mii sunt în țară, restul 88 de mii sunt plecați. Anual 4500 de tineri de vârstă universitară pleacă. „Doi factori: scăderea puternică a natalității și migrația continuă au dus la ceea că noi în prezent pur și simplu nu avem tineri. În 2010, ponderea tinerilor de la 19 la 24 de ani era aproape 12% din totalul populației. În prezent este de 6%. În 2025 am putea avea 5%. Practic prin sate nu mai sunt văzuți tinerii. La noi populația vârstnică a rămas, iar tineri din urmă nu vin”, a afirmat analistul economic.
Primul factor pozitiv (3), potrivit economistului, este faptul că în ultimii doi ani la studii universitare au mers cu 3600 de tineri mai mulți. Din cauza pandemiei, mai mult de o mie de tineri nu au reușit să meargă la studii peste hotare și au ales să învețe acasă. Dacă în 2019, rata medie a tinerilor, de la 19 la 24 de ani, care au mers la universitate a fost în proporție de 28%, în 2020 a fost de 31%, iar în 2021 estimativ este de 32,7%.
Expertul a mai menționat că, în prezent (4) tot mai mulți tineri de peste 30 de ani aleg să facă o facultate. În special aceasta se observă în rândul populației de peste 35 ani, care în ultimii doi ani și-a majorat înclinația spre universitate cu 30%. „Probabil mulți dintre aceștia au un loc de muncă care le cere să aibă studii superioare. Creșterea acestora a dus și la creșterea studiilor cu frecvență redusă”, a menționat expertul.
Analistul economic a mai remarcat faptul că astăzi studenții străini (5) mențin active universitățile moldovenești. Datele pentru 2020 arată că în Republica Moldova sunt 4600 de studenți străini, de trei ori mai mulți decât acum zece ani. Aproape 13% dintre toți studenții pe care îi are Republica Moldova, la secția zi, sunt străini sau fiecare al șaptelea student din auditori în Republica Moldova este un străin. Aceștia asigură anual circa 100 de milioane de dolari venituri țării.
„Factorul care au influențat negativ și va influența și în următorii ani sistemul educațional din Republica Moldova este factorul demografic. Avem o reducere de două ori a tinerilor de vârstă universitară. În fiecare an 4500 de tineri din această categorie pleacă din țară. Universitățile nu vor avea studenți, iar economia moldovenească nu va avea forțe de muncă”, a conchis expertul.
