Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Dmitri Medvedev: Rusia a folosit racheta Oreșnik în Ucraina ca răzbunare pentru atacul din Lugansk

24 Mai 2026, 16:16
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
24 Mai 2026, 16:16 // În Lume //  Ana Panaguța

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei şi fostul preşedinte Dmitri Medvedev a afirmat duminica, 24 mai curent, că atacurile din timpul nopţii din Ucraina au fost efectuate ca represalii pentru atacul letal al Kievului asupra unui cămin studenţesc din Lugansk, informează adevărul.ro.

Potrivit unei postări pe Telegram a lui Medvedev, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi echipa sa „au atras un răspuns dur din partea Rusiei prin atacurile lor teroriste împotriva copiilor”.

„Aparent, a fost intenţionat. Aveau nevoie de atacuri aeriene masive împotriva structurilor Kievului”, a declarat oficialul rus, care a susţinut că astfel Ucrainei îi „vine mai uşor să ceară bani şi arme” de la partenerii externi, potrivit Agerpres.

Rusia a folosit racheta hipersonică Oreşnik în campania sa de bombardamente împotriva Kievului din noaptea de sâmbătă spre duminică, un atac care s-a soldat cu doi morţi şi 56 de răniţi numai în capitală, potrivit autorităţilor ucrainene.

Purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat, a confirmat că racheta se număra printre cele 690 de sisteme de atac, majoritatea drone, folosite de Rusia în bombardament.

De altfel, agenţiile de stat ruse au relatat că forţele ruse au lovit ţinte din Ucraina folosind patru tipuri de rachete – Oreşnik, Iskander, Kinjal şi Zircon – în atacurile de duminică, drept represalii pentru atacurile Kievului asupra ţintelor civile din Rusia, relatează Reuters.

Atacurile, toate reuşite, au fost efectuate asupra instalaţiilor de comandă militară ucrainene, bazelor aeriene şi altor întreprinderi ale complexului militar-industrial al Ucrainei, a declarat agenţia de ştiri Interfax, citând Ministerul Apărării rus.

În altă ordine de idei, potrivit EFE, autorităţile ruse au încheiat operaţiunile de salvare la locul atacului ucrainean asupra unui cămin studenţesc din Lugansk şi au declarat două zile de doliu în onoarea celor 21 de victime.

„Operaţiunile de căutare din Starobilsk, la locul prăbuşirii căminului studenţesc al Universităţii Pedagogice din Lugansk, s-au încheiat”, a anunţat Ministerul Situaţiilor de Urgenţă într-un comunicat.

Comunicatul a adăugat că toate cadavrele prinse sub dărâmături au fost recuperate.

„Un total de 63 de persoane au fost rănite, dintre care 21 au murit”, se arată în comunicat.

Guvernatorul prorus al Luganskului, Leonid Pasecinik, a decretat două zile de doliu – 24 şi 25 mai – pentru victimele atacului „cinic şi sălbatic” asupra căminului studenţesc.

Iniţial, autorităţile ruse au raportat cel puţin şase morţi şi zeci de răniţi în atacul din oraşul Starobilsk, care a avut loc în noaptea de joi spre vineri.

Cu toate acestea, pe măsură ce eforturile de salvare au progresat, numărul morţilor a continuat să crească.

Preşedintele rus Vladimir Putin a condamnat atacul ucrainean, numindu-l un act de terorism.

Putin a declarat că nu există instalaţii militare în vecinătatea căminului şi a promis că Ministerul Apărării va răspunde atacului ucrainean.

Ministerul de Externe rus a adresat, de asemenea, critici dure la adresa Kievului, acuzându-l că a escaladat situaţia şi a subminat eforturile diplomatice de rezolvare a conflictului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.