Dmitri Torner, om de afaceri: Fără reforme radicale, Moldova nu are nicio șansă la un viitor decent

Omul de afaceri, expertul și filantropul Dmitri Torner consideră că, fără reforme radicale Republica Moldova nu are nici o șansă la un viitor decent. Într-un interviu acordat jurnalistului Boris Harea de la portalul www.telex.md, Torner a precizat că este necesară o nouă lege a „ghilotinei”.

„Astăzi, spre deosebire de situația de acum aproape douăzeci de ani, nu avem o idee generală clară despre care este cadrul de reglementare al activității antreprenoriale în Moldova. Avem doar o viziune fragmentară în diverse domenii. Orice agent economic serios poate judeca ceva doar din punctul de vedere al zonei în care îşi desfăşoară activitatea. Același lucru este valabil și pentru agențiile guvernamentale: fiecare dintre ele cunoaște situația doar în zona pe care o administrează. Acesta este motivul pentru care se sugerează o abordare similară cu cea avută în urmă cu aproape 20 de ani”, consideră Torner.

Referitor la inițiativa sa privind amnistia capitalurilor, Torner spune că autoritățile ar trebui să o ia în calcul ca o posibilă soluție la situația destul de dificilă în care se află țara.

„Vedem eforturile autorităților de a acoperi deficitul bugetar uriaș și de a face faţă datoriei de stat. Și în timp ce căutăm căi alternative, de ce să nu luăm în considerare posibilitatea unei noi amnistii a capitalurilor. Cel puțin, merită să se facă o analiză profesionistă pe această temă și, dacă în prim plan vor ieşi mai multe aspecte pozitive decât negative, de ce să nu fie folosit și acest mecanism”, susține el.

În același interviu, el s-a referit și la faptul că, statul trebuie să decidă dacă este un jucător activ în activitatea economică sau un arbitru.

„Până când statul nu își va defini clar locul și rolul în acest sens, nu se va putea de vorbit despre dezvoltarea reală a economiei și a țării în ansamblu. Procesul pe scară largă de deetatizare, care a început aproape imediat după prăbușirea URSS, nu a fost finalizat până în prezent. Drept urmare, peste 100 de întreprinderi au rămas în proprietatea statului, dintre care unele au devenit o povară reală, fiind neprofitabile. Statul deține proprietăți într-o mare varietate de domenii economice – de la sanatorii și stațiuni de sănătate până la tipografii. În mod normal, doar întreprinderile strategice ar trebui să rămână de stat – de exemplu, Căile Ferate din Moldova sau compania de management al spațiului aerian – MOLDATSA. În rest, statul trebuie să se retragă de pe piețele care se pot dezvolta armonios în conformitate cu regulile economiei de piață și fără participarea statului”, consideră el.

Omul de afaceri mai afirmă că, acum nu este momentul cel mai potrivit pentru a atrage investitori care ar putea privatiza sau preia în concesiune anumite întreprinderi, dar asta nu înseamnă că procesul despre care am vorbit mai sus nu trebuie început. „Lucrurile avansează încetul cu încetul și sunt sigur că în scurt timp vor apărea condiţiile necesare care ne vor permite să vorbim în termeni mai concreţi despre atragerea potențialilor investitori. Dar până atunci trebuie să ne facem temele. Părerea mea personală este că nu vom putea vorbi despre o adevărată dezvoltare economică în Moldova până nu punem lucrurile în ordine în proprietatea care este administrată de stat, sau mai exact: întreprinderile de stat, întreprinderile cu capital de stat și terenurile proprietate a statului. Fără reforme radicale, Moldova nu are nici o șansă la un viitor decent. Când vom înţelege acest lucru și vom lua măsurile ce se impun, vor apărea premise reale pentru dezvoltarea țării”, conchide expertul.

Datele private de contact ale principalilor consilieri de securitate ai lui Donald Trump sunt accesibile pe internet, a susţinut miercuri Der Spiegel, pe fondul controversei legate de dezvăluirea accidentală a unui plan de atac împotriva houthi din Yemen, transmite news.ro. Revista germană scrie că a efectuat cercetări care i-au permis să acceseze numerele de telefon mobil, adresele de e-mail şi, în unele cazuri, parolele oficialilor americani.

Der Spiegel susţine că a „utilizat motoare de căutare a persoanelor în scopuri comerciale şi a piratat datele clienţilor publicate pe internet”.

Printre aceştia se numără consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz, şeful serviciilor de informaţii americane Tulsi Gabbard şi şeful Pentagonului Pete Hegseth.

„Parolele şi conturile menţionate în această scurgere de informaţii au fost schimbate înainte ca Mike Waltz, consilierul pentru securitate naţională, să ajungă în Congres în 2019”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Consiliului pentru securitate naţională.

Potrivit revistei germane, se pare că majoritatea acestor numere şi adrese de e-mail sunt încă utilizate de persoanele în cauză şi sunt legate, de exemplu, de profiluri pe Instagram şi Linkedin.

Acestea au fost utilizate pentru a crea conturi Dropbox, un serviciu de stocare în cloud, şi profiluri în aplicaţii care înregistrează date de călătorie. Se presupune că numerele lui Gabbard şi ale lui Waltz sunt legate chiar de conturi pe serviciile de mesagerie WhatsApp şi Signal.

Potrivit revistei, serviciile secrete inamice ar putea pătrunde cu uşurinţă în comunicaţiile persoanelor în cauză prin infectarea dispozitivelor acestora cu spyware.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim, consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz l-a invitat din greşeală pe redactorul-şef al revistei The Atlantic, Jeffrey Goldberg, la un grup de discuţii Signal dedicat loviturilor SUA împotriva rebelilor houthi şi care includea înalţi oficiali americani.

The Atlantic a publicat miercuri detalii despre aceste discuţii. Pete Hegseth a dat detalii precise cu privire la atacurile în cauză, cu puţin timp înainte ca acestea să aibă loc în 15 martie. Houthis susţin că aproximativ cincizeci de persoane au fost ucise şi o sută rănite în urma atacurilor americane.