Omul de afaceri, expertul și filantropul Dmitri Torner consideră că, fără reforme radicale Republica Moldova nu are nici o șansă la un viitor decent. Într-un interviu acordat jurnalistului Boris Harea de la portalul www.telex.md, Torner a precizat că este necesară o nouă lege a „ghilotinei”.

„Astăzi, spre deosebire de situația de acum aproape douăzeci de ani, nu avem o idee generală clară despre care este cadrul de reglementare al activității antreprenoriale în Moldova. Avem doar o viziune fragmentară în diverse domenii. Orice agent economic serios poate judeca ceva doar din punctul de vedere al zonei în care îşi desfăşoară activitatea. Același lucru este valabil și pentru agențiile guvernamentale: fiecare dintre ele cunoaște situația doar în zona pe care o administrează. Acesta este motivul pentru care se sugerează o abordare similară cu cea avută în urmă cu aproape 20 de ani”, consideră Torner.

Referitor la inițiativa sa privind amnistia capitalurilor, Torner spune că autoritățile ar trebui să o ia în calcul ca o posibilă soluție la situația destul de dificilă în care se află țara.

„Vedem eforturile autorităților de a acoperi deficitul bugetar uriaș și de a face faţă datoriei de stat. Și în timp ce căutăm căi alternative, de ce să nu luăm în considerare posibilitatea unei noi amnistii a capitalurilor. Cel puțin, merită să se facă o analiză profesionistă pe această temă și, dacă în prim plan vor ieşi mai multe aspecte pozitive decât negative, de ce să nu fie folosit și acest mecanism”, susține el.

În același interviu, el s-a referit și la faptul că, statul trebuie să decidă dacă este un jucător activ în activitatea economică sau un arbitru.

„Până când statul nu își va defini clar locul și rolul în acest sens, nu se va putea de vorbit despre dezvoltarea reală a economiei și a țării în ansamblu. Procesul pe scară largă de deetatizare, care a început aproape imediat după prăbușirea URSS, nu a fost finalizat până în prezent. Drept urmare, peste 100 de întreprinderi au rămas în proprietatea statului, dintre care unele au devenit o povară reală, fiind neprofitabile. Statul deține proprietăți într-o mare varietate de domenii economice – de la sanatorii și stațiuni de sănătate până la tipografii. În mod normal, doar întreprinderile strategice ar trebui să rămână de stat – de exemplu, Căile Ferate din Moldova sau compania de management al spațiului aerian – MOLDATSA. În rest, statul trebuie să se retragă de pe piețele care se pot dezvolta armonios în conformitate cu regulile economiei de piață și fără participarea statului”, consideră el.

Omul de afaceri mai afirmă că, acum nu este momentul cel mai potrivit pentru a atrage investitori care ar putea privatiza sau preia în concesiune anumite întreprinderi, dar asta nu înseamnă că procesul despre care am vorbit mai sus nu trebuie început. „Lucrurile avansează încetul cu încetul și sunt sigur că în scurt timp vor apărea condiţiile necesare care ne vor permite să vorbim în termeni mai concreţi despre atragerea potențialilor investitori. Dar până atunci trebuie să ne facem temele. Părerea mea personală este că nu vom putea vorbi despre o adevărată dezvoltare economică în Moldova până nu punem lucrurile în ordine în proprietatea care este administrată de stat, sau mai exact: întreprinderile de stat, întreprinderile cu capital de stat și terenurile proprietate a statului. Fără reforme radicale, Moldova nu are nici o șansă la un viitor decent. Când vom înţelege acest lucru și vom lua măsurile ce se impun, vor apărea premise reale pentru dezvoltarea țării”, conchide expertul.

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.