Un raport de evaluare întocmit de reprezentanții Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), Direcția Evaluare și Monitorizare, scoate la iveală mai multe probleme de ordin financiar și administrativ la Spitalul Clinic Bălți, instituție condusă de medicul-șef Gheorghe Brînza. Documentul se concentrează pe verificarea volumului și a calității serviciilor medicale prestate conform contractului de asistență medicală pentru anii 2022–2023, precum și pe analiza modului de utilizare a fondurilor alocate din bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală în aceeași perioadă, scrie nordnews.md.

Conform raportului, la data de 31 decembrie 2023, Spitalul Clinic Bălți înregistra datorii creditoare de peste 42,8 milioane lei, provenite în mare parte din sursele FAOAM (Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală). Cele mai importante sume restante se regăsesc la tipul AMS (asistență medicală spitalicească) – aproximativ 39,2 milioane lei, la AMSA (asistență medicală specializată de ambulatoriu) – 3,57 milioane lei, și la SIP (Servicii de Înaltă Performanță) – circa 35 mii lei.

În același timp, soldul de mijloace bănești la sfârșitul anului 2023 abia depășea 441 mii lei, iar spitalul mai avea o creanță de aproximativ 8,46 milioane lei din partea CNAM. Exercițiul financiar, însă, arată că instituția rămâne cu o „gaură” bugetară de peste 33,9 milioane lei, după ce se scad eventualele fonduri ce ar mai putea fi încasate.

Un detaliu care îngrijorează este creșterea semnificativă – cu peste 9,7 milioane lei – a datoriilor fără acoperire financiară(construcții, reparații, achiziții de nejustificate) comparativ cu anul 2022. Specialiștii CNAM avertizează că această tendință poate avea un impact negativ asupra calității serviciilor medicale oferite pacienților.

Continuarea este pe nordnews.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANI #CNAM #Gheorghe Brînză

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.