Un raport de evaluare întocmit de reprezentanții Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), Direcția Evaluare și Monitorizare, scoate la iveală mai multe probleme de ordin financiar și administrativ la Spitalul Clinic Bălți, instituție condusă de medicul-șef Gheorghe Brînza. Documentul se concentrează pe verificarea volumului și a calității serviciilor medicale prestate conform contractului de asistență medicală pentru anii 2022–2023, precum și pe analiza modului de utilizare a fondurilor alocate din bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală în aceeași perioadă, scrie nordnews.md.

Conform raportului, la data de 31 decembrie 2023, Spitalul Clinic Bălți înregistra datorii creditoare de peste 42,8 milioane lei, provenite în mare parte din sursele FAOAM (Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală). Cele mai importante sume restante se regăsesc la tipul AMS (asistență medicală spitalicească) – aproximativ 39,2 milioane lei, la AMSA (asistență medicală specializată de ambulatoriu) – 3,57 milioane lei, și la SIP (Servicii de Înaltă Performanță) – circa 35 mii lei.

În același timp, soldul de mijloace bănești la sfârșitul anului 2023 abia depășea 441 mii lei, iar spitalul mai avea o creanță de aproximativ 8,46 milioane lei din partea CNAM. Exercițiul financiar, însă, arată că instituția rămâne cu o „gaură” bugetară de peste 33,9 milioane lei, după ce se scad eventualele fonduri ce ar mai putea fi încasate.

Un detaliu care îngrijorează este creșterea semnificativă – cu peste 9,7 milioane lei – a datoriilor fără acoperire financiară(construcții, reparații, achiziții de nejustificate) comparativ cu anul 2022. Specialiștii CNAM avertizează că această tendință poate avea un impact negativ asupra calității serviciilor medicale oferite pacienților.

Continuarea este pe nordnews.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANI #CNAM #Gheorghe Brînză

27 septembrie este marcată la nivel mondial drept Ziua Mondială a Turismului, o zi dedicată promovării turismului și rolului pe care acest sector îl are în dezvoltarea economică și socială.

În Republica Moldova, turismul reprezintă un domeniu cu potențial de dezvoltare, datorită patrimoniului cultural, tradițiilor, gastronomiei, vinurilor și numeroaselor destinații turistice din țară.

În acest an, tema internațională a Zilei Mondiale a Turismului este dedicată digitalizării și inteligenței artificiale, fiind pus accent pe rolul noilor tehnologii în transformarea industriei turistice.

Asociația Patronală a Industriei Turismului (APIT) susține că dezvoltarea unei industrii turistice competitive și durabile presupune investiții în oameni, digitalizarea întreprinderilor, dezvoltarea competențelor profesionale și consolidarea parteneriatului public-privat.

Potrivit asociației, valorificarea potențialului turistic al Republicii Moldova poate genera noi oportunități economice pentru comunitățile din întreaga țară și poate contribui la promovarea imaginii țării ca destinație turistică.

„Avem patrimoniu, tradiții, gastronomie, vinuri și, mai presus de toate, oameni ospitalieri. Împreună, putem transforma aceste atuuri în oportunități economice pentru comunitățile noastre.”

Cu această ocazie, APIT îi felicită pe antreprenorii din turism, reprezentanții agențiilor de turism, hotelierii, ghizii, administratorii destinațiilor, producătorii locali și toți cei care contribuie la dezvoltarea și promovarea turismului din Republica Moldova.