O companie din Panama, specializată în tehnologii marine inovatoare, construiește case plutitoare de lux. Constructorii le descriu drept o opțiune ecologică și prietenoasă din punct de vedere economic. Conceptul este numit „Seapod” – păstaie pe apă, nume sugestiv pentru designul futurist al viitoarelor locuințe.

Fiecare locuință oferă spațiu suficient pentru două persoane. Fiecare casă este ridicată pe un picior de oțel, la doi metri deasupra valurilor și oferă vedere la ocean de 360 de grade.

Costul variază de la 300.000 la 1,5 milioane de dolari.

Arhitecții acestui proiect spun că designul este o provocare pentru ce înseamnă casă și călătorie și le va permite oamenilor să trăiască pe apă fără a fi nevoiți să facă sacrificii atunci când vine vorba de „luxul vieții moderne”.

„În mod normal, când trăiești pe apă, ești pe o barcă, iar să trăiești așa nu se poate. Așa că am proiectat o casă care plutește pe apă, dar care îți oferă și o experiență de a trăi pe uscat”, a declarat Grant Romundt, manager în cadrul companiei de proiectare pentru CNN Travel. „Să trăiești așa este relaxant și frumos. Majoritatea oamenilor petrec tot anul visând la vacanța de două săptămâni în care merg pe o insulă tropicală, se relaxează și își încarcă bateriile. De ce să nu trăiești așa tot anul? Este atât de ușor să poți lucra de la distanță acum”, a adăugat el.

El a spus că nu există un tipar al clientului căruia se adresează și s-a arătat încrezător că cei care vor vedea despre ce e vorba vor cumpăra o astfel de locuință.

„Când locuiam în casa mea plutitoare din Toronto, fiecare persoană care venea în vizită s-a îndrăgostit de acel loc. Așa că tot ce trebuie să fac este să-i urc pe oameni într-un Seapod timp de cinci minute. Experiența este uimitoare, cu adevărat incredibil.”, a afirmat Grant Romundt.

Cum rămâne însă cu aspectele practice, cum ar fi cumpărarea de alimente sau călătoria dus-întors de la această locuință până pe uscat?

Potrivit lui Romundt, alimente, medicamente și alte produse de zi cu zi vor fi livrate cu drone personalizate. Pentru livrări mai mari, oamenii vor avea la dispoziție o navă care va avea rol de transport, dar și ecologic, de colectare a gunoiului și de a menține curată zona din jur.

Rezidenții și vizitatorii pot fi transportați la și de la SeaPod cu ajutorul bărcilor sau ski-jet-urilor locale. Locuințele au fost proiectate astfel încât să „aducă beneficii mediului înconjurător”.

„Încercăm să construim și să proiectăm o casă care să nu dăuneze mediului. Încercăm mereu să inovăm și să găsim modalități de a face asta cât mai bine”, a mai spus Romundt.

Primele locuințe plutitoare finalizate vor fi prezentate online la sfârșitul lunii septembrie, iar potențialii cumpărători vor putea să le vadă cu ochii lor la scurt timp după aceea. Romundt a precizat că oamenii și-au arătat interesul pentru aceste locuințe încă de la prezentarea conceptului, dar că firma nu a acceptat plăți ca avans până când cumpărătorii nu le văd în realitate.

#locuințe #lux

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.