Republica Moldova va iniția negocierile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD ) privind implementarea proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”. Un decret prezidențial în acest sens a fost semnat de către șefa statului, Maia Sandu, la 10 noiembrie curent, dar făcut publica astăzi, 15 noiembrie.

Conform decretului semnat de Maia Sandu, delegația Republicii Moldova va fi compusă din 9 membri ai ministerelor și agențiilor de stat.

Constantin Borosan – secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care va fi și semnatarul procesului verbal al negocierilor.
Nicolae Olari – consultant principal în Direcția politici în domeniul energetic a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;
Elena Matveeva – șefa Direcției datorii publice a Ministerului Finanțelor;
Stela Braniște – șefa Direcției relații internaționale a Ministerului Justiției;
Jaclin Mardari – consultantă în Direcția relații internaționale a Ministerului Justiției;
Tatiana Tanasoglo – consilieră în secția tratate multilaterale, Direcția drept internațional a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene;
Evghenii Gârleva – director adjunct al Agenției pentru Eficiență Energetică;
Valerian Colun – șef al Direcției financiare, implementare și monitorizare a proiectelor Agenției pentru Eficiență Energetică;
Aurelia Samson – directoare a Unității consolidate pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii.

Principala categorie de beneficiari ai proiectului de eficiență energetică vor fi instituțiile publice, și anume cele de menire socială, cum sunt spitalele republicane, precum și grădinițele, școlile, spitalele municipale și raionale.

„În urma implementării proiectului, cetățenii vor avea acces la servicii de calitate în condiții mai bune, având în vedere că principalele categorii de clădiri ce urmează a fi supuse reabilitării sunt cele cu destinație socială. Astfel, doar prin reabilitarea instituțiilor spitalicești incluse în lista scurtă a proiectului, se estimează că anual curca 250 000 de pacienți vor beneficia de servicii de o calitate sporită (având în vedere că intervențiile de eficientizare energetică a unei clădiri presupun asigurarea confortului termic în cadrul edificiului)”, precizează autorii proiectului.

Proiectul prevede îmbunătățirea/reabilitarea anvelopei clădirilor, sistemelor de încălzire, ventilație și aer condiționat, implementarea sistemelor de iluminat, distribuție a energiei termice și integrarea resurselor de energie regenerabilă, atunci când acest fapt este permis din punct de vedere tehnic. Este urmărită îmbunătățirea confortului interior al clădirilor, reducerea emisiilor de CO2, astfel atenuând impactul asupra schimbărilor climatice.

Conform studiului de pre-fezabilitate elaborat de BEI, durata simplă de recuperare a investiției este de 15,3 ani. Durata de recuperare a investițiilor în condițiile monetizării tuturor beneficiilor oferite de proiectele de eficiență energetică (creșterea veniturilor disponibile, reducerea cheltuielilor pe medicamente, îmbunătățirea condițiilor de confort, taxe și plăți la buget din contul proiectului, creșterea valorii imobilelor și a duratei lor de viață) este de 3,7-4,1 ani.

Bugetul total al proiectului constituie 75 de milioane euro, cu o durată de implementare de patru ani (2022 – 2025).

#BEI #BERD #decret #Maia Sandu

Primarilor regionali din Anglia li se va acorda autoritatea de a percepe o taxă pentru cazările peste noapte. Anunțul făcut joi de guvernul britanic vine în contextul în care acesta își continuă demersurile pentru introducerea unei taxe turistice, relatează Reuters și BBC.

Andy Burnham, care a devenit premier al Marii Britanii după demisia colegului său laburist Sir Keir Starmer în luna iunie, afirmă că o astfel de taxă turistică va contribui la transferarea puterii și a banilor dinspre Londra către regiuni, transmite Hotnews.

Taxa pentru vizitatorii care înnoptează, care a stârnit imediat critici din partea industriei ospitalității, le oferă primarilor posibilitatea de a aplica o taxă calculată ca procent din costul cazării.

Burnham promovează insistent această taxă ca o modalitate de a le oferi liderilor locali mai multă putere financiară. El a declarat săptămâna trecută că taxa va intra în vigoare spre sfârșitul următorului an financiar, iar primarii ar urma să își prezinte planurile privind modul de cheltuire a fondurilor până la începutul anului 2028.

„Această măsură le va oferi primarilor posibilitatea de a alege să colecteze și să reinvestească fonduri acolo unde este cea mai mare nevoie de ele”, a declarat și Angela Rayner, ministrul pentru Locuințe, Comunități și Administrație Locală.

Taxa „va contribui la susținerea serviciilor locale, a spațiilor publice și a atracțiilor de care depind atât locuitorii, cât și vizitatorii, deciziile fiind luate de oameni care își cunosc cel mai bine zona”, a insistat ea.

Taxa turistică e criticată de sectorul ospitalității
UKHospitality, organizația care reprezintă sectorul, a declarat că această măsură va afecta familiile britanice și va adăuga noi obligații birocratice.

„Dacă le oferiți primarilor o singură modalitate de a crește taxele într-un singur sector, vor folosi acel instrument până când îl vor forța la maximum”, a declarat Allen Simpson, directorul executiv al UKHospitality.

Simpson a citat un studiu realizat de compania de consultanță Oxford Economics, potrivit căruia introducerea integrală a unei taxe de 5% până în 2030 ar duce la pierderea a aproximativ 33.000 de locuri de muncă și ar reduce producția economică cu 2,2 miliarde de lire sterline (2,98 miliarde de dolari).

Industria susține de asemenea că sectorul ospitalității din Marea Britanie plătește deja o taxă pe vânzări de 20%, de două ori mai mare decât nivelul obișnuit în mare parte din Europa.

Scoția a făcut deja pași înainte în această privință. Edinburgh a introdus în luna iulie o taxă de 5%, plafonată la maximum cinci nopți.