Fostul director al Consiliului de Administrare al Agenției Naționale pentru Reglemetare Energetică, Ghenadie Pârțu a fost luat „la ochi” de inspectorii de integritate.

Într-un comunicat de presă, responsabilii de la Autoritatea Națională de Integritate anunță că au emis act de constatare în privința fostului director, stabilindu-se că a încălcat regimul juridic al restricțiilor și limitărilor.

Mai exact, subiectul s-a angajat în cadrul SRL „Chișinău – Gaz”, în intervalul de timp mai mic de un an, după încheierea mandatului în cadrul Consiliului de Administrație al ANRE.

„Astfel, subiectul a fost desemnat în funcția de director al Consiliului de Administrație al ANRE în anul 2013, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova. Acesta a deținut funcția pe o perioadă de 5 ani, timp în care a emis decizii legate și de domeniul gazelor naturale. Ulterior, după numai două luni de la încetarea mandatului în cadrul Consiliului, acesta s-a angajat într-o altă instituție din același domeniu de activitate, și anume în calitate de consultant al Directorului SRL „Chișinău -Gaz””, anunță ANI.

Despre restricțiile în funcția publică se menționează în mai multe legi, inclusiv în Regulamentul de organizare și funcționare al ANRE, potrivit căruia în decurs de un an de zile după încetarea mandatului de director al Consiliului de Administrație, persoana respectivă nu are dreptul să ocupe funcții la întreprinderea energetică a cărei activitate este reglementată de ANRE, se mai arată în comunicat.

„Subiectul de control a beneficiat de dreptul de a-și expune punctul de vedere în cadrul căruia a invocat că a respectat întocmai toate normele legale. Totuși, inspectorul de integritate a respins argumentele prezentate de către subiect, luând decizia de a sesiza organele competente. Actul emis de ANI este definitiv, ceea ce denotă că subiectului i se vor înceta raporturile de muncă sau de serviciu”, mai anunță inspectorii de integritate.

Anterior, ANI a depistat încălcarea acestui regim juridic în alte patru cazuri.

Este vorba despre un fost secretar de stat al Ministerului Agriculturii, un ofițer de urmărire penală din cadrul IP Leova și doi contabili șefi ai primăriilor din raioanele Cimișlia și Rezina.

Actul de constatare al ANI poate fi văzut mai jos.

PDF Loading...

#ANI #ANRE #fost director

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.