Primarul Capitalei, Ion Ceban, anunță că astăzi a fost convocat, în regim de urgență, Consiliul de administrare al „Apă-Canal Chișinău”, iar pe ordinea de zi a fost un singur subiect – situația critică și excepțională a întreprinderii cu privire la prestarea serviciului la apă și canalizare.

„A fost adusă la cunoștința membrilor consiliului, o dată în plus, situația catastrofală care s-a produs în urma scumpirii tuturor serviciilor, fapt ce a dus la datoria „Apă-Canal” față de Premier Energy. Au fost prezentate rapoartele care atestă majorarea cu peste 30 de milioane de lei lunar în rezultatul scumpirilor în lanț a resurselor energetice, dar în special a energiei electrice”.

Totodată, a fost luată decizia de a se adresa în regim de urgență, repetat, tuturor instituțiilor centrale, aduc aminte că în anii 2021 și 2022 au fost trimise zeci de demersuri în adresa Consiliului Suprem de Securitate, Președinției, Parlamentului, ANRE și toate au rămas fără atenția din partea autorităților.

„Ieri am arătat procesul de deconectare a unor obiective. Termenul amânat, anunțat de Premier Energy, nu rezolvă nicidecum problema. Despre situația dată a fost informat o dată în plus Guvernul, astăzi, după ședința comisiei și este straniu că reprezentanții Guvernului, în comunicarea publică, adoptă poziția struțului. Guvernul este astăzi obligat ca în regim de urgență să schimbe metodologia și să ajusteze costurile la cel puțin acoperirea cheltuielilor operaționale, dar și a creditelor precedentelor administrații 2013-2014. Ne vom adresa repetat instituțiilor naționale și internaționale. Am solicitat să fie examinată situația în cazul în care primele să fie deconectate de la apă și canalizare instituțiile de stat, precum Parlamentul, Președinția, Guvernul pentru a face acele economii pe care ni le sugerează Premier Energy. Așa ca primii să vadă cum este să rămâi fără serviciile vitale pentru oameni”, a mai scris Ceban.

Amintim că joi, Premier Energy a anunțat că, din cauza datoriilor va deconecta Apă-Canal Chișinău de la lumină.

Ulterior, Premier Energy s-a răzgândit și a anunțat că amână deconectarea Apă Canal Chișinău de la lumină până la data de 1 februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consiliu de administrare #deconectari #Premier Energy Distribution #SA Apă Canal

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.