Natalia Șamurai, contabila șefă a Inspectoratului de Poliție Sîngerei, a fost prinsă pe picior greșit de Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Potrivit reprezentanților instituției, funcționara a admis, în perioada anilor 2021-2022, mai multe abateri, printre care: nedeclararea pentru perioada 2021 – 2022 a câtorva drepturi asupra unor bunuri imobile; nedeclararea valorii reale a mijlocului de transport Toyota Auris, a/f. 2013; nedeclararea valorii reale a bunurilor imobile și cheltuielile pentru îmbunătățirea sau reparația bunului imobil.

A urmat și o replică a contabilei.

„Cu referire la bunurile imobile cu nr. cadastrale XXXXX – construcție accesorie, XXXXX – garajul nu au fost indicate în declarațiile de avere și interese personale pentru anii 2021 – 2022 din omisiune, deoarece aceste bunuri imobile au constituit obiectul contractului de cumpărare-vânzare nr.1-1070 din 22.06.2021 al casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX cu valoarea totală de 213233,00 lei , care a fost indicat în declarațiile pentru perioadele menționate.

Iar ceea ce ține de procurarea și reparația casei de locuit țin să vă explic că, bunul imobil procurat baza contractului de cumpărare-vânzare nr.1-1070 din 22.06.2021 este de fapt casă locativă ce a fost construită aproximativ în anii 1970. Evident este faptul că exista necesitatea de fi renovată parțial.

Nu am notat și nu am dus o evidență scrisă a cheltuielilor suportate pentru reparația acesteia, dar estimativ costul cheltuielilor a fost de 72.000 lei”, a comunicat contabila șefă a IP Sîngerei.

Natalia Șamurai riscă să fie sanționată, potrivit ANI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#abateri #act de constatare #ANI #IP Singerei

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.