Plenul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a venit cu câteva precizări care vizează rezultatele concursului pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, care a avut loc în 2022, dar și numirea Veronicăi Dragalin în funcție.

La solicitarea redacției Realitatea.md, CSP a reiterat că „a desemnat-o pe doamna Veronica Dragalin, care a acumulat cel mai mare punctaj final, câștigător al concursului public de selectare a candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție”.

”Procedura de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție este reglementată de Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură și, respectiv de Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-16/2022 din 04.02.20221. Potrivit acestor acte normative, Comisia specială de preselecție verifică îndeplinirea de către candidați a criteriilor de eligibilitate, iar în cea de a doua etapă a selecției, Consiliul Superior al Procurorilor analizează dosarele candidaților și verifică respectarea procedurii legale în etapa de preselecție”, se mai arată în mesajul CSP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la distanță de un an, după ce a fost numită în funcția de Procuror Șef al Procuraturii Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat Opinia separată a celor trei membri ai CSP cu privire la rezultatele concursului din 2022.

În documentul semnat de către membrii CSP Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună se precizează că „Nu susținem hotărârea vizată a Consiliului Superior al Procurorilor și, fiind în dezacord cu poziția majorității, care a votat pentru adoptarea acesteia, formulăm prezenta opinie separată, în vederea expunerii raționamentelor de care ne-am condus”.

Cei trei membri CSP explică de ce numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție nu corespunde normelor legale.

Adițional, pentru Realitatea.md, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a confirmat că diploma din SUA deținută de șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a fost echivalată după ce Dragalin a fost numită în funcție, dar nu până la depunerea dosarului de participare la concursul pentru ocuparea funcției de procuror șef la PA, așa cum prevede legea.

Procuratura Anticorupție are o nouă procuroră-șefă. Când va fi numită în funcție Veronica Dragalin

#CSP #sefa PA #Veronica Dragalin

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.