Profesorii în drept din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să fie aleși cu 3/5 din numărul total al deputaților, adică 61 de parlamentari și nu cu votul majorității parlamentare așa cum este stipulat în prezent în legislație. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege privind modificarea unor acte legislative în partea ce ține de alegerea membrilor CSM, înregistrat de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Potrivit autorilor proiectului, norma dată se vrea introdusă pentru „a reduce riscul nominalizărilor politice” și este „în spiritul recomandărilor Comisiei de la Veneția făcute Republicii Moldova în anii 2019 și 2020”.

Inițiativa legislativă prevede ca, cei trei profesori să fie selectați de către Comisia juridică numiri și imunități în baza unui concurs public al studierii dosarelor și al interviului. În cazul neacumulării numărului necesar de voturi de către candidații propuși, concursul va trebui repetat. Spre deosebire de legislația actuală, proiectul mai prevede că profesorii titulari nu vor putea fi reprezentanți în instanțele judecătorești din Republica Moldova, însă vor putea oferi servicii de consultanță sau de reprezentare în arbitraj.

Proiectul mai detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Adunarea Generală a judecătorilor va alege șase judecători membri ai Consiliului, patru din cadrul judecătoriilor și câte unul din cadrul curților de apel și al Curții Supreme de Justiție.

Candidații vor avea posibilitatea de a face campanie de promovare în rândurile judecătorilor, iar președinții instanțelor vor fi obligați să asigure acest drept tuturor candidaților în măsură egală. De asemenea, candidații vor fi în drept să solicite diminuarea volumului de lucru cu 50% pe perioada campaniei de înregistrare în cursă.

Autorii inițiativei mai detaliază și modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor. Adunare poate avea loc și prin teleconferință, așa cum în actuala lege nu este stipulat acest lucru. De asemenea, proiectul introducere posibilitatea folosirii votului electronic, însă acest fapt urmează a fi reglementat în regulamentul Adunării Generale a Judecătorilor. Măsura este luată în contextul situației pandemice, bazându-se pe faptul că Adunarea Generală a Judecătorilor nu s-a mai desfășurat de 2 ani.

Proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterilor în plenul Parlamentului la una din cele două ședințe extraordinare din 13 august și 25 august.

#CSM #judecatori #PAS #titulari

Un roi masiv de drone ucrainene a atacat regiunea de frontieră rusă Belgorod în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit autorităților locale, scrie hotnews.ro.

Loviturile ucrainene asupra orașului Belgorod au provocat moartea a două persoane și rănirea a 13, au declarat duminică autoritățile locale.

„Atacul a avariat 30 de blocuri de locuințe, 35 de mașini, patru case, trei clădiri administrative, opt spații comerciale și trei instituții sociale”, a declarat guvernatorul regional Alexander Shuvayev.

Cartierul general operațional al regiunii Belgorod a confirmat un „atac masiv cu drone” asupra orașului și a declarat că serviciile de urgență au fost trimise în zonele afectate.

Locuitorii din zonă au afirmat că majoritatea dronelor s-au concentrat asupra unei zone din centrul orașului Belgorod.

Potrivit canalului de monitorizare Exilenova-Plus, ținta a fost complexul comercial MegaGRINN, cel mai mare centru comercial și de divertisment din Belgorod.

MegaGRINN se întinde pe o suprafață de peste 163.000 de metri pătrați și găzduiește peste 200 de magazine, precum și un supermarket, un cinematograf și restaurante. Complexul era închis în timpul atacului din timpul nopții.

Orașul Belgorod se află la doar 34 de kilometri de granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia și la aproximativ 70 de kilometri de Harkov. Apropierea sa de liniile frontului îl face o țintă frecventă a atacurilor ucrainene, chiar și în contextul în care capacitățile de lungă distanță în continuă extindere ale Kievului permit dronelor sale să pătrundă adânc în interiorul teritoriului rus.

Atacurile ucrainene anterioare asupra orașului Belgorod au vizat infrastructura energetică și depozitele logistice, inclusiv instalațiile aparținând gigantului rus de retail Ozon.