Se admite desfășurarea evenimentelor festive cu caracter unic cu ocuparea a cel mult 50% din numărul de locuri în spațiile închise, însă se recomandă desfășurarea evenimentelor în spații deschise.

De asemenea, în interiorul unităților de alimentație publică de orice tip se va admite un număr limitat de persoane, astfel încât să fie asigurată o suprafaţă de minimum 4 m² pentru fiecare persoană. Fluxul de persoane va fi dirijat astfel încât să se evite formarea aglomeraţiilor.

Cât despre zonele de agrement, pe teritoriile acestora se va admite un număr limitat de persoane, astfel încât să fie asigurată o suprafaţă de minimum 4 m² pentru fiecare persoană.

Iar cel mai important masca de protecție este obligatorie în toate spațiile publice închise, în transportul public și la stațiile de așteptare, inclusiv în spațiile deschise unde nu este posibilă respectarea distanței fizice.

Sunt doar câteva dintre deciziile aprobate, ieri, de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică privind controlul și combaterea infecției COVID–19.

„Potrivit deciziei Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, noile prevederi se referă la regulile de trecere a frontierei Republicii Moldova, intensificarea procesului de vaccinare și alte măsuri de protecție împotriva COVID-19. Prevederile vor intra în vigoare începând cu data de 19 iulie 2021”, anunță MSMPS.

AICI găsiți Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică din data de 17 iulie.

Amintim că, în ultimele 14 zile, incidența COVID-19 a constituit 26 de cazuri la 100 000 persoane. De asemenea, în ultima perioadă, rata fatalității a crescut de la 2 la 3,13 decese din 100 cazuri de îmbolnăviri, iar rata de contagiozitate s-a majorat de la 0,75 în săptămâna a 21-a din anul curent la 1,05 în săptămâna a 27-a.

În Republica Moldova, campania de vaccinare împotriva COVID-19 a început la data de 2 martie 2021.

Până astăzi, au fost administrate 861 995 doze de vaccin. Astfel, acoperirea vaccinală constituie 14,5% cu prima doză și 9,8 % cu ambele doze.

#CNESP #Covid #decizie #MSMPS #panndemie

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.