Cabinetul de miniștri a decis astăzi să modifice componența Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. În lista nouă se regăsesc mai mulți miniștri din Guvernul Gavrilița, directori de spitale din Chișinău, și nu doar, dar și medici de la USMF „Nicolae Testemițanu”.

Guvernul a publicat hotărârea cu actuala componență a CNESP.

Iată noua componență a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică:

Natalia Gavrilița – Prim-ministru, președinte al Comisiei;
Ala Nemerenco – ministru al Sănătății, vicepreședinte al Comisiei;
Andrei Spânu – viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;
Dumitru Budianschi – ministru al Finanțelor;
Sergiu Litvinenco – ministru al Justiției;
Anatolie Topală – ministru al Educației și Cercetării;
Ana Revenco – ministru al Afacerilor Interne;
Sergiu Gaibu– ministru al Economiei;
Marcel Spătari – ministru Muncii și Protecției Sociale;
Irina Vlah – guvernator al unității teritoriale autonome Găgăuzia;
Svetlana Nicolaescu – secretar de stat, Ministerul Sănătății;
Vasile Guștiuc – director interimar al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică;
Alexandr Esaulenco – director al Serviciului de Informații și Securitate;
Mihai Harabagiu – șef al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale;
Viorel Prisăcari – membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei;
Emil Ceban – rector, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Oleg Lozan – director, Școala de Management în Sănătate Publică;
Angela Paraschiv – șefa Disciplinei de epidemiologie, Departamentul Medicină Preventivă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Ninel Revenco – șef departament pediatrie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Larisa Spinei – șef catedră, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Elena Raevschi – șef catedră, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Mihai Magdei – colaborator științific, Agenția Națională pentru Sănătate Publică;
Boris Gîlca – șef direcție generală asistență socială și sănătate a Primăriei Chișinău;
Mihai Ciocanu – director, Institutul de Medicină Urgentă;
Andrei Uncuța – director, Spitalul Clinic Republican;
Angela Tomacinschi – director, Clinica Universitară de Asistență Medicală Primară;
Dinu Șargu – director, Spitalul Raional Ialoveni;
Ghenadie Țurcanu – coordonator programe, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

Amintim că noile modificări au fost aprobate de Guvernul Gavrilița în ședința de astăzi.

Jumătate din membrii CNESP vor fi membri ai Guvernului și reprezentanți ai structurilor subordonate executivului, iar cealaltă vor fi specialiști în domeniul sănătății publice, specialiști ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, ai Academiei de Științe a Moldovei, ai Școlii de Management în Sănătate Publică, dar și ai socității civile.

PDF Loading...

#CNESP #Guvern #membri

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.