Cabinetul de miniștri a decis astăzi să modifice componența Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. În lista nouă se regăsesc mai mulți miniștri din Guvernul Gavrilița, directori de spitale din Chișinău, și nu doar, dar și medici de la USMF „Nicolae Testemițanu”.

Guvernul a publicat hotărârea cu actuala componență a CNESP.

Iată noua componență a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică:

Natalia Gavrilița – Prim-ministru, președinte al Comisiei;
Ala Nemerenco – ministru al Sănătății, vicepreședinte al Comisiei;
Andrei Spânu – viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;
Dumitru Budianschi – ministru al Finanțelor;
Sergiu Litvinenco – ministru al Justiției;
Anatolie Topală – ministru al Educației și Cercetării;
Ana Revenco – ministru al Afacerilor Interne;
Sergiu Gaibu– ministru al Economiei;
Marcel Spătari – ministru Muncii și Protecției Sociale;
Irina Vlah – guvernator al unității teritoriale autonome Găgăuzia;
Svetlana Nicolaescu – secretar de stat, Ministerul Sănătății;
Vasile Guștiuc – director interimar al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică;
Alexandr Esaulenco – director al Serviciului de Informații și Securitate;
Mihai Harabagiu – șef al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale;
Viorel Prisăcari – membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei;
Emil Ceban – rector, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Oleg Lozan – director, Școala de Management în Sănătate Publică;
Angela Paraschiv – șefa Disciplinei de epidemiologie, Departamentul Medicină Preventivă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Ninel Revenco – șef departament pediatrie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Larisa Spinei – șef catedră, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Elena Raevschi – șef catedră, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Mihai Magdei – colaborator științific, Agenția Națională pentru Sănătate Publică;
Boris Gîlca – șef direcție generală asistență socială și sănătate a Primăriei Chișinău;
Mihai Ciocanu – director, Institutul de Medicină Urgentă;
Andrei Uncuța – director, Spitalul Clinic Republican;
Angela Tomacinschi – director, Clinica Universitară de Asistență Medicală Primară;
Dinu Șargu – director, Spitalul Raional Ialoveni;
Ghenadie Țurcanu – coordonator programe, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

Amintim că noile modificări au fost aprobate de Guvernul Gavrilița în ședința de astăzi.

Jumătate din membrii CNESP vor fi membri ai Guvernului și reprezentanți ai structurilor subordonate executivului, iar cealaltă vor fi specialiști în domeniul sănătății publice, specialiști ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, ai Academiei de Științe a Moldovei, ai Școlii de Management în Sănătate Publică, dar și ai socității civile.

PDF Loading...

#CNESP #Guvern #membri

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.