Angajații vor beneficia de mai multe măsuri de sprijin în perioada stării de urgență în sănătate publică. Un proiect, care conține o serie de modificări a Codului Muncii, a fost aprobat, în a doua lectură, de Parlament, cu votul a 76 de deputați. S-a întâmplat în ședința de joi, 14 octombrie curent.

Documentul prevede că, în cazul în care procesul educațional se va desfășura online, odată cu dispunerea de către autoritățile abilitate a unor măsuri speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației, cu acordul angajatorului, se vor acorda zile libere unuia dintre părinți sau a tutorelui, pentru supravegherea copiilor. În această perioadă, angajatul va primi o indemnizație egală cu cel puțin 50 la sută din salariul de bază. Prevederile se referă la părinții sau tutorii ai căror copii au vârsta de până la 12 ani și la cei care au copii cu dizabilități, care frecventează o instituție de învățământ.

Totodată, pentru a stimula procesul de vaccinare împotriva Covid-19, angajații vor primi zile libere, cu menținerea salariului mediu, pentru implementarea măsurilor speciale în combaterea pandemiei. În acest sens, Guvernul va stabili compensații, din bugetul de stat, pentru angajatorii care oferă această facilitate pentru salariați.

De asemenea, proiectul aprobat prevede și alte facilități pentru persoanele angajate în câmpul muncii. De exemplu, în cazul declarării șomajului tehnic, ca urmare a restricțiilor impuse în starea de urgență în sănătate publică, angajații vor primi o indemnizație, plătită parțial sau integral din bugetul de stat. De menționat că durata șomajului tehnic nu poate depăși patru luni, în cazul unui an calendaristic.

Deputații au mai aprobat completarea Codului muncii cu un articol, care va permite angajatorului să stabilească un regim de activitate redusă, pentru cel puțin o pătrime din numărul total al lucrătorilor. Salariaților cu regim de activitate redusă li se va plăti salariul conform timpului efectiv prestat, iar diferența va fi achitată parțial, din bugetul de stat.

Pentru implementarea acestor măsuri sociale, autorii proiectului au prevăzut, pentru ultimul trimestru al acestui an, cheltuieli în valoare de 285 de milioane de lei.

#Codul muncii #sprijin

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.