(UPDATE) Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul.

(ȘTIREA INIȚIALĂ) La ședința de miercuri a Executivului, pe masa miniștrilor se află proiectul privind creșterea cuantumului salariului mediu pe economie. În 2023, acesta ar urma să constituie 11.700 de lei.

Suma a fost calculată în baza prognozei indicatorilor macroeconomici pentru 2022-2025, estimată de Ministerul Economiei. În 2022, aceasta constituia 9900 de lei.

Poriect de Hotarare – Salariul Mediu 11.700 de Lei by Realitatea.md on Scribd

Cuantumul se utilizează pentru a determina plafonul pentru indemnizațiile sociale. Potrivit proiectului, de asemenea, acesta va influența lefurile rezidenților parcurilor IT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cuantumul va mai fi utilizat pentru determinarea mărimii pagubei care a dus la evaziuni fiscale a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor prin includerea intenționată în documentele financiare a informațiilor denaturate, dar va fi folosit pentru stabilirea mărimii daunelor cauzate drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă li se refuză eliberarea unor acte, li s-a restrâns dreptul să desfășoare activitate de întreprinzător sau li s-au efectuat controale neîntemeiate.

#crește salariul #cuantum #Guvern #proiecct de hotărâre #salariu mediu pe economie

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.