Peste 63% din populația adultă a Republicii Moldova este consumatoare de alcool! Asta e mult sau puțin?

Peste 80% din toate decesele înregistrate în Moldova sunt provocate de bolile netransmisibile (BNT), tot aceste maladii sunt responsabile pentru 4 din 10 cazuri de dizabilitate primară, arată un raport al Ministerului Sănătății.

Principalele boli netransmisibile sunt cele cardiovasculare, cancerul, diabetul, afecțiunile respiratorii cronice și tulburările de sănătate mintală.

Republica Moldova se clasează printre țările cu cea mai înaltă mortalitate generală a populației din regiunea europeană. Comparativ cu media regională, mortalitatea prin bolile cardiovasculare este de două ori mai mare, în ascensiune sunt bolile oncologice, iar bolile sistemului digestiv înregistrează cele mai mari rate de deces în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maladiile netransmisibile sunt în mare parte determinate de stilul de viață și comportamente nesănătoase. Cele mai influente determinante a sănătății sunt consumul tutunului, consumul alcoolului, nutriție nesănătoasă, inactivitate fizică și aerul poluat.

Potrivit ultimelor date statistice, în Moldova se înregistrează o prevalență înaltă pentru consumul produselor din tutun – aproape 30 la sută din populație, cu diferențe semnificative pentru bărbați – 52% și femei – 7,7%.

Două treimi sau 63% din populația adultă sunt consumatoare de alcool, cu un impact devastator asupra stării sănătății și bunăstării populației.

Majoritatea populației, peste 63%, nu consumă legumele și fructele în cantități recomandate.

#alcool moldova #Ministerul Sanantatii #consum de alcool

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.