Comitetul Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova a venit cu un set de recomandări pentru țara noastră în contextul actualei crize pandemice, care a afectat inclusiv sectorul economic. Recomandările se regăsesc într-o declarație a celei de-a 9 reuniune a Comitetului UE-RM.

Comitetul a trecut în revistă starea de lucruri a relațiilor UE-Republica Moldova și a implementării Acordului de Asociere, ținându-se cont de situația precară în sectorul economic și de sănătate, provocată de pandemia coronavirus.

La fel, s-a convenit asupra declarației finale și a recomandărilor:

Cu privire la criza sanitară cauzată de pandemia de COVID-19, în care se menționează despre importanța „solidarității între ambele părți în vederea depășirii acestei perioade fără precedent de suferință umană și stagnare social-economică”. Totodată, se „face apel la administrarea rapidă a vaccinurilor pentru toată populația în 2021, ca singură cale de a opri costul uman înalt și de a ne reactiva economiile;
Consolidarea relațiilor UE-Republica Moldova și o redresare economică solidă comună. Recomandările se referă la Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, inclusiv Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care este un fundament solid pe care se bazează cooperarea și solidaritatea noastră; Se așteaptă ca reformele administrative ale Republicii Moldova să fie menținute și accelerate, consolidând valorile comune; Solicită autorităților moldovenești să acorde prioritate specială luptei împotriva corupției și spălării banilor.
Privind evoluțiile politice din Republica Moldova, au fost stabilite o serie de recomandări, precum respectarea Constituției; Recunoașterea importanței promovării transparenței în procesele publice de luare a deciziilor și a asigurării implicării și consultării adecvate a părților interesate și societății civile la toate etapele, ceea ce va spori, de asemenea, controlul public și acceptabilitatea socială a reformelor realizate de autorități.
Cu privire la chestiunile Parteneriatului Estic și afacerile externe în ansamblu, a fost salutată participarea Republicii Moldova în misiunile UE privind politica externă și de securitate comună, inclusiv politica de securitate și apărare comună. A fost accentuată importanța dimensiunii parlamentare a Parteneriatului Estic într-un moment în care regiunea a asistat la crize și conflicte grave, dar și a fost apreciată contribuția valoroasă a Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic pe parcursul celor doisprezece ani de existență a acestuia.

Reuniunea Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova a fost coprezidată de către deputata Ruxanda Glavan din partea Parlamentului Republicii Moldova și din partea Parlamentului European – Siegfried Mureșan.

#asociere #Moldova #recomandări #UE

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.