Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat un regres accentuat în anul 2021, comparativ cu perioada precedentă a monitorizării de către Promo-LEX a activității instituției. Cu asemenea concluzii a venit Promo-LEX în cadrul raportului privind „Implementarea planurilor strategice ale CEC și Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE). Retrospectiva anului 2021”, lansat recent de Asociație.

Potrivit raportului, din cele 22 de activități strategice (care au inclus 51 de subacțiuni), CEC a reușit să realizeze 16 subacțiuni (31%), parțial executate au fost 25 (49%), nouă (18%) au rămas neexecutate, iar o subacțiune a fost considerată desuetă.

„Evaluarea calitativă a activităților CEC a fost dificilă din cauza numărului mic de activități executate integral, dar și din lipsa unor indicatori măsurabili care să permită captarea schimbărilor calitative. Totuși, activitățile cu impact au ținut de participarea activă în cadrul asociațiilor electorale regionale și internaționale (ACEEEO, A-WEB), precum și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă. Restanțe majore ale perioadei de referință, sunt considerate lipsa unei colaborări proactive cu Parlamentul, lipsa unui parteneriat cu Consiliul Audiovizualului, lipsa unui dialog consolidat și permanent cu partidele politice, suprapunerile de competențe și activități dintre subdiviziunile CEC și CICDE și lipsa acțiunilor privind prevenirea și gestionarea crizelor de imagine ale instituției”, se arată în raport.

Conform raportului, în anul 2021, CICDE a reușit să execute 43 de activități (92%), trei (6%) sarcini au fost executate parțial, iar una (2%) – neexecutată (din cele 40 de activități strategice, care au inclus 47 de sarcini). În același timp, circa jumătate din activitățile CICDE au produs un impact major. În opinia Asociației, restanțe majore ale CICDE pot fi considerate lipsa progresului privind acreditarea cursurilor de instruire pentru potențialii funcționari electorali și pentru alte categorii de beneficiari.

Printre realizările semnificative ale CEC pe parcursul anului trecut se numără sporirea numărului de beneficiari instruiți prin intermediul platformei elearning.cicde.md, adaptarea serviciilor oferite la necesitățile diverselor grupuri (copii, tineri, alegători, profesori, bibliotecari, funcționari electorali, judecători, reprezentanți ai partidelor politice etc.), sporirea numărului de vizitatori ai paginii web a CICDE și transformarea acesteia în instrument de educație electorală etc.

În context, Promo-LEX recomandă instituțiilor vizate să analizeze motivele pentru care nu s-a reușit realizarea în termen a tuturor activităților planificate, să realizeze activitățile neexecutate sau executate parțial, precum și să elimine suprapunerile de competențe dintre CEC și CICDE. De asemenea, acestea ar trebui să stabilească indicatori măsurabili, care ar permite evaluarea impactului activităților executate integral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #CICDE #Promo-Lex #raport

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.