Inițiatorii Congresului Extraordinar din Găgăuzia, care va avea loc pe 2 octombrie, vor să pună în discuție modificarea statutului Autonomiei. Mai mult decât atât, aceștia deja se autointitulează reprezentanți ai Republicii Găgăuze. Cel puțin asta reiese dintr-un document, în posesia căruia a intrat și redacția REALITATEA.MD.

Este vorba despre ordinea de zi a Congresului, pe care se regăsesc trei chestiuni.

Primul subiect care se preconizează a fi pus în discuții este modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova în vederea consolidării statutului politic și juridic al Găgăuziei. Potrivit aceluiași document, raportor la acest subiect va fi politicianul Mihail Kendighelean, fost spicher la Comrat, care este prezentat drept ”Președintele al Consiliului Suprem al Republicii Găgăuze”.

! Acum o lună, Mihail Kendighelean a declarat pentru publicația rusă Nezavisimaia Gazeta că pe 2 octombrie în Găgăuzia va avea loc congresul deputaților de la toate nivelurile, care va cere Rusiei și Turciei să protejeze autonomia de România. Anterior, presa a scris că ”Mihail Kendighelean este un fost ofițer KGB, iar în toamna lui 1990 Rusia îşi făcea interesele la Comrat cu mâinile lui M. Kendighelean”.

Cel de-al doilea subiect care va fi dezbătut la Congresul din 2 octombrie se referă la ”îndeplinirea RM a obligațiilor sale de garantare a exercitării depline și necondiționate a competențelor Găgăuziei, definite prin legea RM ”cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”. Raport la acest subiect este consilierul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji. În document el este prezentat drept ”deputat al Consiliului Suprem al Republicii Găgăuze”.

! Ivan Burgudji în martie 2022 amenința Guvernul de la Chișinău că UTA Găgăuzia va ieși din componența Republicii Moldova, dacă statul va renunța la statutul său de neutralitate. Ivan Burgudji este cel care în 1988, la Comrat, a înființat organizația de eliberare națională „Gagauz Halkî”. După ce Chișinăul a refuzat să semneze noul tratat unional, în noiembrie 1989, Burgudji a fost unul dintre organizatorii Congresului I al poporului găgăuz, care a proclamat înființarea RSS Găgăuzia și a format „Garda Găgăuză”.

Precizăm că în plin război regional, când securitatea țării se află în pericol, Comratul organizează o adunare generală, prima în ultimii 30 de ani, la care va fi pus în discuție statutul regiunii. Despre necesitatea organizării unui Congres național a vorbit chiar Președintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia, Dmitri Konstantinov, care a declarat că „poporul Găgăuziei nu mai trebuie să rabde și să se lase înșelat” de autoritățile centrale. Konstantinov susține că, acum 32 de ani, „Chișinăul i-a pus pe găgăuzi în lanțuri”, iar „trupele sovietice i-au ajutat să se salveze”.

Totodată, Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susține că la Adunarea Generală a locuitorilor autonomiei se va vorbi despre situația economică și problemele din țară, dar nu va fi pus în discuție statutul regiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile de la Chișinău sunt la curent că la 2 octombrie în Găgăuzia se va organiza o Adunare Generală a locuitorilor din regiune, pentru a pune în discuție mai multe subiecte ce țin de situația actuală din țară, securitatea în regiune, statutul regiunii în actuala legislație a țării. Informația a fost confirmată pentru REALITATEA.MD de către președintele Parlamentului, Igor Grosu. ”Le amintesc că Republica Moldova este un stat integru. Autonomia este parte a Republicii Moldova. Cetățenii din cadrul autonomiei sunt cetățeni ai Republicii Moldova, care au aceleași drepturi ca și toți cetățenii”, a declarat Grosu.

#Adunare Generala Gagauzia #Comrat #UTA Gagauzia

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.