DOC Republica Găgăuză? Inițiatorii Congresului de la Comrat vor modificarea statului politic și juridic al Autonomiei

Inițiatorii Congresului Extraordinar din Găgăuzia, care va avea loc pe 2 octombrie, vor să pună în discuție modificarea statutului Autonomiei. Mai mult decât atât, aceștia deja se autointitulează reprezentanți ai Republicii Găgăuze. Cel puțin asta reiese dintr-un document, în posesia căruia a intrat și redacția REALITATEA.MD.

Este vorba despre ordinea de zi a Congresului, pe care se regăsesc trei chestiuni.

Primul subiect care se preconizează a fi pus în discuții este modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova în vederea consolidării statutului politic și juridic al Găgăuziei. Potrivit aceluiași document, raportor la acest subiect va fi politicianul Mihail Kendighelean, fost spicher la Comrat, care este prezentat drept ”Președintele al Consiliului Suprem al Republicii Găgăuze”.

! Acum o lună, Mihail Kendighelean a declarat pentru publicația rusă Nezavisimaia Gazeta că pe 2 octombrie în Găgăuzia va avea loc congresul deputaților de la toate nivelurile, care va cere Rusiei și Turciei să protejeze autonomia de România. Anterior, presa a scris că ”Mihail Kendighelean este un fost ofițer KGB, iar în toamna lui 1990 Rusia îşi făcea interesele la Comrat cu mâinile lui M. Kendighelean”.

Cel de-al doilea subiect care va fi dezbătut la Congresul din 2 octombrie se referă la ”îndeplinirea RM a obligațiilor sale de garantare a exercitării depline și necondiționate a competențelor Găgăuziei, definite prin legea RM ”cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”. Raport la acest subiect este consilierul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji. În document el este prezentat drept ”deputat al Consiliului Suprem al Republicii Găgăuze”.

! Ivan Burgudji în martie 2022 amenința Guvernul de la Chișinău că UTA Găgăuzia va ieși din componența Republicii Moldova, dacă statul va renunța la statutul său de neutralitate. Ivan Burgudji este cel care în 1988, la Comrat, a înființat organizația de eliberare națională „Gagauz Halkî”. După ce Chișinăul a refuzat să semneze noul tratat unional, în noiembrie 1989, Burgudji a fost unul dintre organizatorii Congresului I al poporului găgăuz, care a proclamat înființarea RSS Găgăuzia și a format „Garda Găgăuză”.

Precizăm că în plin război regional, când securitatea țării se află în pericol, Comratul organizează o adunare generală, prima în ultimii 30 de ani, la care va fi pus în discuție statutul regiunii. Despre necesitatea organizării unui Congres național a vorbit chiar Președintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia, Dmitri Konstantinov, care a declarat că „poporul Găgăuziei nu mai trebuie să rabde și să se lase înșelat” de autoritățile centrale. Konstantinov susține că, acum 32 de ani, „Chișinăul i-a pus pe găgăuzi în lanțuri”, iar „trupele sovietice i-au ajutat să se salveze”.

Totodată, Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susține că la Adunarea Generală a locuitorilor autonomiei se va vorbi despre situația economică și problemele din țară, dar nu va fi pus în discuție statutul regiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile de la Chișinău sunt la curent că la 2 octombrie în Găgăuzia se va organiza o Adunare Generală a locuitorilor din regiune, pentru a pune în discuție mai multe subiecte ce țin de situația actuală din țară, securitatea în regiune, statutul regiunii în actuala legislație a țării. Informația a fost confirmată pentru REALITATEA.MD de către președintele Parlamentului, Igor Grosu. ”Le amintesc că Republica Moldova este un stat integru. Autonomia este parte a Republicii Moldova. Cetățenii din cadrul autonomiei sunt cetățeni ai Republicii Moldova, care au aceleași drepturi ca și toți cetățenii”, a declarat Grosu.

#Adunare Generala Gagauzia #Comrat #UTA Gagauzia

Sâmbătă, la împlinirea unui an de când Rusia a proclamat anexarea regiunilor ucrainene Herson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, preşedintele rus Vladimir Putin a promis reconstrucţia regiunilor afectate de război.

Vor fi reconstruite „şcoli, spitale, clădiri de locuinţe şi drumuri, muzee şi monumente”, a declarat Putin, conform unui comunicat difuzat de Kremlin.

Toate regiunile din Rusia acordă un „ajutor frăţesc” la efortul de reconstrucţie, a adăugat el.

„În faţa noastră se află sarcina măreaţă şi soluţia la problemele dificile, implementarea unui mare program de reconstrucţie şi dezvoltare socio-economică a regiunilor noastre istorice. Şi ne vom atinge cu siguranţă obiectivele stabilite”, a mai spus Putin în mesajul video.

Rusia a încălcat legislaţia internaţională şi a oficializat anexarea regiunilor ocupate din Ucraina prin referendumuri considerate pe plan internaţional ca frauduloase şi nelegitime. La 30 septembrie 2022, Putin a semnat acorduri cu liderii celor patru regiuni ucrainene ocupate, pe care astfel le-a proclamat drept componente ale Federaţiei Ruse.

Sâmbătă, Putin a numit anexarea – nerecunoscută de majoritatea statelor lumii – „un eveniment istoric şi predestinat”. El le-a mulţumit locuitorilor din teritoriile ocupate, afirmând că hotărârea lor a întărit Rusia mai mult ca oricând. „Suntem un singur popor. Iar împreună vom trece peste toate, vom găsi un răspuns la toate problemele”.

Ucraina îşi continuă contraofensiva pentru eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de ruşi, inclusiv a peninsulei Crimeea, anexată în acelaşi mod de Rusia în 2014. La mai mult de un an şi jumătate de la începutul războiului, Rusia nu controlează în întregime niciuna din cele patru regiuni anexate în 2022.